ICCJ a amânat judecarea dosarului privatizărilor strategice, pentru că Kerekes nu a fost extrădat

La termenul de luni al procesului, judecătorii au constatat că magistraţii Curţii de Apel din Köln nu a soluţionat cererea de extrădare a lui Gabor Kerekes şi au emis o decizie doar privind arestarea preventivă a acestuia, în vederea extrădării.

În acest context, instanţa supremă a constatat că există un viciu de procedură privind citarea acestui inculpat, fiind nevoită să amâne până la 17 decembrie discutarea contestaţiilor din acest caz.

Avocatul lui Kerekes a spus despre clientul său, în sala de judecată, că a fost ridicat în 8 octombrie de anchetatorii germani şi dus în arest, iar de la acel moment a avut doi avocaţi.

Întrebat de instanţă de ce Kerekes a avut nevoie de doi avocaţi în Germania, apărătorul acestuia le-a explicat magistraţilor că primul avocat german angajat nu ar fi avut cunoştinţe în materia extrădării, astfel că a fost necesară concedierea lui şi angajarea altuia.

Totodată, avocatul le-a spus judecătorilor că clientul său este un om de bună-credinţă şi că în cazul în care se va dispune lăsarea sa în libertate, în cazul procedurii de extrădare, acesta va veni singur la instanţă.

Tot luni, instanţa supremă a luat în discuţie, din oficiu, chestiunea privind măsurile preventive aplicate celorlalţi inculpaţi din acest dosar, context în care procurorul DIICOT a arătat că deşi Curtea Constituţională (CC) a infirmat din punct de vedere constituţional articole privind controlului judiciar, măsura preventivă poate fi menţinută, întrucât decizia Curţii nu a fost publicată în Monitorul Oficial.

La rândul lor, avocaţii au arătat că decizia CC este limpede şi trebuie să se bucure de o aplicare imediată, astfel că judecătorii ICCJ ar trebui să ridice de îndată măsura controlului judiciar stabilit în cazul inculpaţilor. Instanţa supremă a rămas în pronunţare cu privire la această solicitare.

În dosarul privatizărilor strategice, în care sunt judecaţi Codruţ Şereş, Zsolt Nagy, Vadim Benyatov, Stamen Stanchev şi Gabor Kerekes, instanţa ar fi trebuit, la 26 noiembrie, să audieze inculpaţii, să asculte pledoariile avocaţilor şi ale procurorului de caz şi, în final, să stabilească data la care se va pronunţa decizia definitivă.

Preşedintele completului de judecată a anunţat atunci că Gabor Kerekes a fost reţinut în Germania, dar încă nu a fost predat autorităţilor române. Întrucât Kerekes nu a fost prezent la termenul din 26 noiembrie, pentru a da declaraţii, instanţa a stabilit că este lipsă de procedură în cazul acestuia şi a amânat dezbaterile pentru 8 decembrie.

În 15 octombrie, Completul de cinci judecători al instanţei supreme a emis un mandat de arestare în lipsă pe numele lui Gabor Kerekes, după ce acesta a plecat din ţară, deşi era sub control judiciar. Kerekes a transmis instanţei un email prin care a anunţat că pleacă în Germania, ataşând scrisori electronice şi copia unui bilet de întoarcere.

Tot atunci a fost dispusă măsura controlului judiciar în cazul foştilor miniştri Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy, al lui Mihai Dorinel Mucea şi Mihai Radu Donciu. Procurorii DIICOT ceruseră instanţei ca în cazul celor patru să fie luată măsura arestului la domiciliu, în contextul în care Kerekes a plecat din ţară.

La fondul dosarului, fostul ministru al Economiei Codruţ Şereş a fost condamnat, în 3 decembrie 2013, de instanţa supremă, la şase ani de închisoare cu executare, pentru trădare prin transmitere de secrete.

Zsolt Nagy, fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, a primit o pedeapsă de cinci ani de închisoare cu executare, pentru aderare la un grup infracţional.

Consultantul internaţional Vadim Benyatov a fost condamnat la zece ani de închisoare cu executare, pentru spionaj.

Stamen Stanchev a primit cea mai mare pedeapsă din dosar, respectiv 11 ani de închisoare pentru spionaj, precum şi patru ani şi zece luni pentru iniţierea şi sprijinirea unui grup infracţional organizat. Dacă pedeapsa rămâne definitivă, Stanchev va sta în detenţie 11 ani.

Mihai Radu Donciu, fost consilier al ministrului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei în mandatul lui Nagy (cu responsabilităţi pe linia privatizării agenţilor economici în subordinea ministrului), a primit o pedeapsă de şapte ani de închisoare cu executare, pentru trădare prin transmitere de secrete.

Mihai Dorinel Mucea, fost adjunct al şefului Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), a fost condamnat la şase ani de închisoare pentru trădare prin transmitere de secrete, din care i-au fost scăzute două luni, perioada arestului preventiv.

Instanţa l-a mai condamnat pe cetăţeanul ceh Michal Susak la patru ani şi zece luni de închisoare pentru iniţierea unui grup infracţional transnaţional şi la zece ani de închisoare pentru complicitate la spionaj, urmând să execute pedeapsa cea mai grea.

Mircea Călin Flore, senior director CSFB Europe Ltd. Londra la data faptelor, cetăţean româno-englez, a primit o pedeapsă de patru ani şi zece luni de închisoare pentru iniţierea unui grup infracţional transnaţional şi nouă ani şi şase luni de închisoare pentru complicitate la spionaj. Instanţa a comasat pedepsele şi a dispus ca Flore că execute nouă ani şi şase luni de închisoare.

Gabor Kerekes a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare, pentru aderare şi sprijinire a unui grup infracţional transnaţional.

Tot cinci ani de închisoare a primit şi cetăţeanul turc Mustafa Oral, pentru iniţiere şi sprijinire a unui grup infracţional transnaţional.

Decizia a fost contestată de inculpaţi şi de procurorii DIICOT la Completul de cinci judecători al instanţei supreme, care va da o decizie definitivă în acest dosar.

Procesul "privatizărilor strategice" a început în 20 aprilie 2007 doar cu acuzaţii Stamen Stanchev, Mihai Dorinel Mucea şi Mihai Radu Donciu. Aceştia au fost trimişi în judecată, în 18 aprilie 2007, sub acuzaţiile de constituire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi spionaj, aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi trădare prin transmitere de secrete. În acelaşi timp, s-a dispus judecarea separată a părţii din dosar referitoare la Vadim Benyatov Don.

Vadim Benyatov Don a fost trimis în judecată în 13 septembrie 2007 de către procurorii DIICOT, fiind acuzat că ar fi luat măsuri în vederea obţinerii de informaţii secrete din domeniul energetic, al economiei naţionale a României, informaţii care ar fi fost de natură să pericliteze securitatea statului.

În 30 martie 2009, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată şi pe Codruţ Şereş, Zsolt Nagy, Gabor Kerekes, Mircea Călin Flore, Michal Susak şi Mustafa Oral.

Potrivit procurorilor DIICOT, în perioada 30 mai 2005 - 21 noiembrie 2006, aceştia au constituit sau aderat la un grup infracţional organizat cu caracter transnaţional, din care au făcut parte şi Vadim Benyatov, Stamen Stanchev, Dorinel Mihai Mucea şi Mihai Radu Donciu, în scopul comiterii unor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.

Concret, în sarcina celor şase inculpaţi s-au reţinut comiterea de activităţi ilicite cu caracter penal derulate în legătură cu privatizarea SC Electrica Muntenia Sud, vânzarea unui pachet de 8% din acţiunile Petrom, procese de privatizare/restructurare a SC Romaero SA Bucureşti şi SC Avioane SA Craiova, aflate în portofoliul MEC-OPSPI, consultanţă în vederea privatizării SN Radiocomunicaţii, adjudecarea licitaţiei pentru asigurarea consultanţei în vederea restructurării şi privatizării CN Poşta Română din portofoliul MCTI, selectarea prin licitaţie a consultantului internaţional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acţiunile deţinute de statul român la SC Romtelecom SA din portofoliul MCTI.

Ulterior, dosarele au fost comasate, cei zece inculpaţi fiind judecaţi în acelaşi dosar, de către magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

La începutul lunii decembrie 2006, Codruţ Şereş şi-a dat demisia din funcţia de ministru. El fusese interceptat de Serviciul Român de Informaţii, în 2005, monitorizările relevând raporturile directe dintre acesta şi Stamen Stanchev, precum şi aranjamentele de culise privind privatizările unor firme din domeniul energetic, inclusiv promovarea proiectului de hotărâre de Guvern privind vânzarea pachetului de opt la sută din acţiunile Petrom.

Codruţ Şereş a mai fost condamnat, pe 31 martie, de instanţa supremă, la patru ani de închisoare cu executare pentru complicitate la abuz în serviciu, în dosarul "Hidroelectrica", decizia nefiind definitivă.