ICCJ amână dezbaterile finale în dosarul Referendumului, pentru audierea unor persoane

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a reluat discuţiile din dosarul Referendumului, după ce, la termenul anterior, instanţa a anunţat că în 30 martie vor avea loc dezbaterile finale în acest proces, în care Liviu Dragnea este judecat, alături de alte zeci de persoane, pentru fraude care ar fi fost făcute la referendumul din 2012 legat de suspendarea preşedintelui Traian Băsescu.

În timpul şedinţei de judecată, instanţa a întrebat inculpaţii dacă vor să facă declaraţii suplimentare, iar patru dintre aceştia au arătat că vor să completeze declaraţiile făcute anterior.

Totodată, instanţa a constatat necesară audierea a doi martori propuşi prin rechizitoriu, astfel că a decis să amâne dezbaterile finale pentru 22 aprilie. Judecătorii au stabilit şi un termen intermediar, în 8 aprilie, când vor fi audiaţi cei patru inculpaţi şi cei doi martori.

La ieşirea din sala de judecată, ministrul Dezvoltării, Liviu Dragnea, a spus că avea pregătite concluziile finale, făcute de avocatul său şi a arătat că nu poate comenta situaţia, el neavând pregătire juridică.

În dosarul Referendumului, la termenul din 11 martie au fost audiaţi ca martori premierul Victor Ponta şi ministrul Apărării, Mircea Duşă.

Citeşte şi: Ponta, audiat la ICCJ în dosarul Referendumului: Cunoşteam sistemul de sms-uri de la referendum, dar înregistra prezenţa. Nu ştiam de tombole, ci doar de mitinguri

Liderul PSD, Victor Ponta, a arătat în declaraţia sa că mesajele sms de campanie nu sunt făcute de liderii politici, ci de consultanţi politici, fiind aprobate de către echipa de campanie, cu decizii luate uneori de o echipă de reacţie rapidă, fără consultarea liderilor.

El a adăugat imediat că nu ştie dacă lui Dragnea i s-a cerut acordul pentru conţinutul mesajul transmise prin sms la referendumul din 2012, dar că el personal, dacă ar fi fost consultant, şi-ar fi dat imediat acordul, deoarece prezenţa la vot, care putea fi astfel impulsionată, este o expresie a esenţei democraţiei. "Din echipa de creaţie cunosc că făceau parte Bogdan Teodorescu, Dan Mihalache de la PNL, oameni politici şi din afara partidelor", a precizat Ponta.

Ponta a arătat faptul că sms-urile erau semnate doar "Liviu Dragnea", nu şi "PNL" sau "Hellvig", prin faptul că Dragnea avea doar o funcţie politică, în timp ce toţi ceilalţi, inclusiv Hellvig, aveau şi funcţii în Guvern, astfel că era firesc să nu fie implicaţi direct în campanie. "Nu cunosc cine coordona centrul de transmitere a mesajelor. Era personal tehnic, angajaţi PSD şi PNL, nu cunosc nume", a mai spus Ponta.

Întrebat de magistraţi dacă a primit în ziua referendumului, de la numărul 1855, un sms cu semnătura "Liviu Dragnea", Ponta a răspuns: "Nu-mi amintesc dacă am primit pe telefonul personal, dar cunoşteam că se transmiteau de la centru, prin sms, exclusiv îndemnuri la vot. Pentru a nu fi impersonale, erau semnate, dar nu le transmitea Dragnea personal, era imposibil. E un sistem sms folosit de operatorii de telefonie pentru alte tipuri de campanie, umanitară, publicitară", a spus Ponta.

Ponta a mai arătat că a cunoscut sistemul de sms-uri aplicat de USL la referendumul din 2012 şi modul de funcţionare a aplicaţiei, dar că aceasta consemna doar prezenţa şi date din procesul-verbal, nu indica şi numărul de voturi cu "Da" sau "Nu".

În dosarul instrumentat de procurori există suspiciunea că sistemul de sms-uri conţinea o bază de date cu numărul de telefon al persoanei care raporta datele şi cu secţia din care raporta, către care era transmis un mesaj, de la numărul 1855, cu înştiinţarea că trebuie raportate separat prezenţa la vot în secţie şi separat numărul de voturi DA şi NU exprimate în secţia în care se aflau.

Instanţa supremă a înregistrat în 7 octombrie 2013 dosarul "Fraudă la referendum", în care au fost trimişi în judecată Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane, iar judecarea cauzei a început în 15 noiembrie.

Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, "cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale".

Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.

"Infracţiunile reţinute în sarcina persoanelor implicate în desfăşurarea procesului de votare - preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare - au constat în principal în aceea că ei şi-au încălcat atribuţiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât şi liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora şi introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obţinute prin falsificarea semnăturilor", au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.