ICCJ: Atât CSM cât şi MJ nu recunosc instanţei supreme locul ce îi revine

Constatând cu surprindere afirmaţiile ministrului justiţiei de la conferinţa de presă din 9 iunie 2011, vizând pretinsul blocaj cauzat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în derularea procedurii de promovare la instanţa supremă, ICCJ face o serie de precizări, într-un comunicat remis, vineri, agenţiei MEDIAFAX.

"Confruntată de mai mulţi ani cu o lipsă acută de judecători la toate secţiile, lipsă devenită critică în ultimele luni, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în mod responsabil, în asumarea rolului constituţional ce-i revine, a angajat toate demersurile legale pe lângă singurele instituţii care au atribuţii şi responsabilităţi legislative în deblocarea crizei de personal cu care se confruntă. Astfel: la data de 25 februarie 2011, au fost invitaţi la sediul Înaltei Curţi membri ai noului Consiliu Superior al Magistraturii în vederea discutării aspectelor privind o nouă procedură de promovare a judecătorilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; reprezentanţii ambelor instituţii au fost de acord că procedura de promovare trebuie să fie transparentă şi obiectivă şi, în final, s-a convenit că este necesară o modificare legislativă, pentru a stabili procedura de promovare, având în vedere că soluţia propusă de Consiliul Superior al Magistraturii, în sensul reglementării numai pe calea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi - act inferior legii - este o soluţie nelegală, deoarece aduce modificări prevederilor cuprinse în conţinutul legilor organice", explică ICCJ.

Potrivit instanţei supreme, iniţierea de către ministrul Justiţiei a actualului proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, adoptat de Guvern şi aflat în prezent în dezbaterea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor, este consecinţa solicitării exprese a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, formulată prin adresa nr. 165 din 7 februarie 2011, prin care s-a transmis Ministerului Justiţiei o Notă cu propuneri de modificare şi completare a dispoziţiilor art. 52 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, propuneri care au fost însuşite aproape în totalitate de către iniţiatorul proiectului de lege.

"Poziţia Ministerului Justiţiei cu privire la modalitatea de promovare a judecătorilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost în mod constant una oscilantă, nicidecum de mediere a punctelor de vedere relativ diferite avute de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii referitor la această chestiune", afirmă sursa citată.

Respectivul proiect de lege a fost supus dezbaterii publice la data de 1 aprilie 2011, anterior acestei date ministrul Justiţiei exprimându-şi neechivoc refuzul de a promova o ordonanţă de urgenţă, cu motivarea că nu se justifică urgenţa. Cu toate acestea, deşi nu au intervenit circumstanţe noi, ministrul justiţiei şi-a schimbat radical poziţia, afirmând în cadrul conferinţei de presă din 9 iunie 2011 că va recurge tocmai la această modalitate, pe care acum câteva luni a considerat-o inoportună.

La ultima întâlnire ce a avut loc la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor în data de 7 iunie 2011 între reprezentanţii Înaltei Curţi, Ministerului Justiţiei şi Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentantul Ministerului Justiţiei şi-a exprimat acordul cu privire la amendamentul făcut de preşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, în sensul ca promovarea judecătorilor la Înalta Curte să se facă pe bază de concurs.

Doar din dorinţa de a debloca situaţia gravă a lipsei de judecători de la Înalta Curte, reprezentanţii acesteia şi-au exprimat public poziţia în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor că sunt de acord şi cu această soluţie legislativă.

Cu toate că a existat consens cu privire la această nouă procedură, cel puţin între Ministerul Justiţiei şi Înalta Curte, este de-a dreptul surprinzător că ministrul justiţiei declară la conferinţa de presă din data de 9 iunie că "este obligat să intervină în calitate de instituţie cu iniţiativă legislativă şi cu responsabilitate" pentru deblocarea situaţiei.

Deşi se reproşează Înaltei Curţi că blochează procedura promovării la instanţa supremă, "impunând un aviz conform pentru promovarea judecătorilor de către CSM în dorinţa de a muta centrul de greutate a deciziei de la CSM către ICCJ", amintim şi pe această cale tuturor judecătorilor: Soluţia corectă şi firească din punct de vedere juridic pentru a da valoare etapei de evaluare şi verificare a candidaţilor, atribuită exclusiv în competenţa comisiilor alcătuite la nivelul Înaltei Curţi, a fost aceea de a susţine că avizul ce urmează a fi emis nu poate fi decât unul conform şi nu consultativ, ceea ce nu presupune afectarea atributului constituţional al Consiliului Superior al Magistraturii privind promovarea judecătorilor.

În condiţiile în care, însă, atât Consiliul Superior al Magistraturii cât şi Ministerul Justiţiei nu doresc a recunoaşte Înaltei Curţi locul ce îi revine în ierarhia instanţelor judecătoreşti, potrivit Constituţiei, pentru bunul mers al actului de justiţie, Înalta Curte reafirmă că înţelege să respecte şi dispoziţiile unei reglementări viitoare în ceea ce priveşte promovarea la instanţa supremă.

"Asumându-şi cu responsabilitate rolul ce îi revine în statul de drept, instanţa supremă reaminteşte că prin demersurile efectuate până la această dată nu a făcut decât să răspundă condiţiilor stabilite prin MCV, în sensul că nu a dorit şi nu doreşte impunerea unor criterii şi proceduri de promovare care să nu răspundă exigenţelor acestui mecanism", declară ICCJ.

În aceste condiţii, Înalta Curte zice că se întreabă cine are responsabilitatea blocării procedurii deja declanşate, prin investirea în condiţii legale a Consiliului Superior al Magistraturii la data de 7 iunie 2011 cu derularea procedurilor de ocupare a posturilor vacante existente în prezent la instanţa supremă şi nu numai la Secţia penală?

"Răspunsul se impune a fi dat, pentru ca judecătorii din sistem şi, mai ales, cei care şi-au depus deja candidatura să ştie dacă legea în vigoare, neabrogată până la această dată, mai produce sau nu efecte potrivit principiilor fundamentale de drept", conchide ICCJ.

Joi, ministrul Cătălin Predoiu a susţinut că Ministerul Justiţiei este gata să promoveze un proiect de ordonanţă de urgenţă în Guvern pentru rezolvarea problemei promovării judecătorilor la instanţa supremă.

"Ministerul este pregătit să ia această măsură, având în vedere că timp de mai bine de şapte luni nu s-a putut ajunge la un consens între Consiliul Superior al Magistraturii şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în ce priveşte modalitatea de promovare la ICCJ", a declarat, joi, ministrul Cătălin Predoiu, într-o conferinţă de presă.

Potrivit demnitarului, conducerea ICCJ a cerut în repetate rânduri promovarea de noi judecători la instanţa supremă, în special pentru Secţia penală.

Ministrul Justiţiei a subliniat că CSM a solicitat o procedură mai transparentă şi mai corectă pentru recrutarea acestora.

"Consensul a fost găsit în urma medierii Ministerului Justiţiei şi a fost exprimat în proiectul de lege adoptat de Guvern şi aflat în prezent în dezbaterea Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor. Acest consens a fost însă rupt în urma solicitării ICCJ de a impune un aviz conform pentru promovarea judecătorilor de către CSM", a explicat Predoiu.

Totodată, ministrul a arătat că avizul conform cerut de instanţa supremă echivalează practic "cu mutarea centrului de greutate a deciziei privind promovarea de la CSM către ICCJ".

Cătălin Predoiu a mai spus că ICCJ nu a acceptat revenirea la consensul iniţial în jurul proiectului.

"Blocajul creat poate conduce la amânarea sine die a adoptării proiectului, a promovării judecătorilor şi menţinerea în funcţiune a unei proceduri de recrutare care nu oferă garanţii de transparenţă şi de corectitudine", a declarat Predoiu.

El a adăugat că s-a produs deja o întârziere care poate afecta atât funcţionarea justiţiei, cât şi concluziile Raportului de ţară.

"Faţă de această situaţie de blocaj trebuie să intervenim. În calitate de instituţie cu iniţiativă legislativă, Ministerul Justiţiei are responsabilitatea intervenţiei pentru rezolvarea problemei. Vom trimite proiectul OUG către CSM spre avizare", a precizat Predoiu.

Pe de altă parte, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) afirmă că se încearcă deturnarea procedurii constituţionale de către Colegiul de Conducere al ICCJ prin introducerea avizului conform în procesul de selecţie al judecătorilor la instanţa supremă, golind de sens rolul CSM.

UNJR îşi exprimă îngrijorarea şi nedumerirea - într-un comunicat remis joi agenţiei MEDIAFAX - faţă de incapacitatea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) şi a celorlalte organe abilitate de a gestiona o problemă de importanţă fundamentală pentru întregul sistem judiciar, respectiv reglementarea cu celeritate a unei proceduri transparente pentru numirea judecătorilor la Înalta Curte de Casaţie si Justiţie (ICCJ).

UNJR reclamă contextul de haos şi incertitudine legislativă, de conflicte instituţionale fără precedent, care ar putea determina revenirea "la vechea modalitate de numire a judecătorilor la ICCJ, caracterizată prin lipsa de transparenţă, subiectivism şi nerespectarea principiului egalităţii de şanse".

"Astfel, după cinci luni de bâjbâieli instituţionale, există riscul ca, la solicitările şi presiunile ICCJ, CSM să declanşeze un nou val de numire a judecătorilor la ICCJ, în lipsa unor minimale criterii de transparenţă şi obiectivitate, într-un context de vid legislativ dezolant", spune Uniunea, care întăreşte astfel susţinerile ministrului Justiţiei, Cătălin Predoiu, în ce priveşte ruperea consensului între Consiliul şi instanţa supremă din cauza impunerii unui aviz conform pentru promovarea magistraţilor.