ÎCCJ declară nule interceptări din dosarul fostului şef al Serviciului Anticorupţie Botoşani

„Admite contestaţiile declarate de inculpaţii Buliga Bogdan Daniel şi Stăncescu Raluca împotriva încheierii penale din 28 decembrie 2017 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel Târgu-Mureş – Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie. Desfiinţează, în parte, încheierea atacată şi, rejudecând: Constată nulitatea interceptărilor convorbirilor telefonice din (...) şi încheierea nr. 7 din data de 12.02.2016 pronunţate de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Suceava, precum şi a proceselor-verbale de redare a acestor convorbiri. Exclude din materialul probator procesele-verbale de redare a convorbirilor mai sus menţionate. Dispune eliminarea mijloacelor de probă a căror nulitate a fost constatată. Comunică procurorului copie a prezentei încheieri cu menţiunea de a comunica în 5 zile de la comunicarea prezentei încheieri dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată a inculpaţilor, ori solicită restituirea cauzei”, se arată în minuta de miercuri a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ).

Raluca Stancescu, fost prim procuror al Parchetului de pe lânga Tribunalul Botoşani, a fost trimisă în judecată în anul 2017, de procurorii DNA, fiind acuzată de şantaj, instigare la favorizarea făptuitorului, instigare la compromiterea intereselor justiţiei, divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice şi conflict de interese. În aceeaşi cauză a fost trimis în judecată şi Bogdan Daniel Buliga, şef al Serviciului Judeţean Anticorupţie Botoşani la data faptelor, pentru mărturie mincinoasă.

Potrivit procurorilor DNA, Buliga ar fi făcut afirmaţii neadevărate când a fost audiat ca martor în dosarul în care instanţa a decis arestarea preventivă a prim-procurorului Raluca Stăncescu.

„La data de 21 iulie 2017, inculpatul Buliga Bogdan Daniel, în calitate de şef al Serviciului Judeţean Anticorupţie Botoşani, fiind audiat ca martor (...) cu intenţie a făcut afirmaţii necorespunzătoare adevărului cu privire la aspecte esenţiale ale cauzei în privinţa cărora a fost întrebat, în contradicţie vădită cu aspectele care rezultă din probatoriul cauzei, omiţând totodată să declare toate aspectele despre care avea cunoştinţă. Concret, inculpatul a declarat că nu intenţiona să folosească resursele umane şi tehnice ale Serviciului pe care-l conducea pentru a o ajuta pe inculpata Stăncescu Raluca în demersul său infracţional, lucru total neadevărat, ofiţerul de poliţie manifestându-şi disponibilitatea în acest sens de mai multe ori”, se arată într-un comunicat de presă la acea vreme al DNA.

Potrivit DNA, în cursul lunii octombrie 2015, Raluca Stăncescu, împreună cu Cătălin Stavără, folosindu-se de autoritatea conferită de funcţia sa - prim procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani, „a exercitat acte de constrângere psihică asupra unei persoane”. Concret, Stăncescu şi Stavără ar fi încercat să determine o persoană să întreprindă demersurile în vederea cedării în mod injust a dreptului de proprietate asupra a două imobile (apartament şi garsonieră), din Botoşani, în favoarea unei rude a lui Stavără.