ICCJ: Doar o pedeapsă cu executare poate îndrepta atitudinea fostului procuror Max Bălăşescu

Instanţa supremă a dat publicităţii, vineri, motivarea deciziei prin care a menţinut pedepsele date lui Bălăşescu şi persoanelor judecate alături de acesta.

"În consecinţă, activităţile desfăşurate de inculpatul Bălăşescu Maximilian Ion, după repartizarea dosarului 2/P/2011 în care Dobrescu era cercetat pentru complicitatea la înşelăciune în convenţii cu consecinţe deosebit de grave, de a pretinde, prin intermediul lui Ene Cristian Marian de la martorul denunţător Dobrescu Sebastian, suma de 50.000 euro şi de accepta, în mod direct, primirea sumei de 100.000 euro de la acelaşi martor denunţător la data de 31 ianuarie 2012, pentru a dispune o soluţie de netrimitere în judecată faţă de acesta din urmă, se circumscriu laturii obiective a infracţiunii de luare de mită, intenţia inculpatului în comiterea faptei rezultând din modalitatea în care a acţionat pentru realizarea scopului propus - disjungerea cauzei, ridicare sechestrului asigurător instituit asupra bunurilor martorului denunţător şi, în final, adoptarea unei soluţii favorabile denunţătorului", arată judecătorii, în documentul citat.

Magistraţii "apreciază că probele administrate în cauză dovedesc existenţa faptei şi vinovăţia lui Bălăşescu în comiterea ei, astfel că nu se poate dispune achitarea sa, întemeiat pe pe motiv că faptei îi lipseşte unul dintre elementele constitutive ale infracţiunii, cum s-a solicitat în susţinerea recursului".

Instanţa a respins critica lui Bălăşescu privind greşita individualizare judiciară a pedepsei şi notează că "individualizarea pedepsei reprezintă una dintre cele mai importante operaţiuni juridice de a cărei acurateţe depinde în mod direct îndreptarea şi recuperare condamnatului, întrucât presupune, prin evaluarea gravităţii infracţiunii comise şi a periculozităţii infractorului, determinarea gradului de răspundere penală a inculpatului în raport cu care urmează să se stabilească pedeapsa şi modul de executare a acesteia".

"Procedând la o nouă evaluare a criteriilor de individualizare judiciară a pedepsei, prin raportare la cauza dedusă judecăţii, Înalta Curte constată că prima instanţă a aplicat inculpatului Bălăşescu Maximilian Ion o pedeapsă corect individualizată în raport de criteriile prevăzute de art.72 Cod penal, ţinând seama de dispoziţiile părţii generale a Codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială şi legea penală specială, de gradul de pericol social al faptei săvârşite, de persoana inculpatului şi de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, dar şi de modalitatea concretă de săvârşire a faptei, motiv pentru care, contrar solicitării recurentului intimat inculpat, care a apreciat-o ca fiind prea aspră, o va menţine, atât în ceea ce priveşte cuantumul acesteia, cât şi ca modalitate de executare", se mai arată în documentul judecătorilor ICCJ.

Menţinerea pedepsei aplicată lui Bălăşescu, de cinci ani de închisoare şi patru ani interzicerea unor drepturi, atât sub aspectul cuantumului, cât şi al modalităţii de executare (în regim privativ de libertate), asigură respectarea garanţiilor procesuale conferite de dispoziţiile legale procesuale penale şi cele ale Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, a căror finalitate, prin tragerea la răspundere penală, în condiţiile stabilirii vinovăţiei inculpatului, corespunde şi caracterului disuasiv al pedepsei precum şi realizarea scopului preventiv educativ al pedepsei, permiţând, în viitor, reinserţia sa socială, precum şi o reacţie promptă a opiniei publice adecvată gradului de pericol pe care-l reprezintă săvârşirea unei infracţiuni de corupţie la nivelul unor funcţionari învestiţi într-o funcţie publică, cum este şi cea de magistrat procuror, consolidând percepţia cetăţenilor că organele judiciare sunt în măsură să realizeze un act de justiţie şi să dea o ripostă fermă celor care se folosindu-se funcţia deţinută au încălcat legea deşi trebuia să o respecte şi o aplice, mai notează instanţa.

"Raportat la natura şi gravitatea faptei, modalitatea concretă a săvârşiri ei precum şi la circumstanţele personale ale inculpatului care nu are antecedente penale, este o persoană integrată în societate, are un nivel ridicat de pregătire, astfel cum rezultă din caracterizările depuse la dosarul cauzei, activitatea sa profesională îndelungată (17 ani), Înalta Curte apreciază că, în mod justificat, prima instanţă nu a reţinut aceste împrejurări pozitive relevate de inculpat ca şi circumstanţe atenuante judiciare, prev. de art.74 lit. a Cod penal – conduita bună anterior comiterii faptelor -, dându-le însă eficienţă în procesul de individualizare judiciară a pedepsei prin orientarea sancţiunii aplicate spre minimum special prevăzut de lege", se mai arată în motivare.

De asemenea, notează judecătorii, "în mod întemeiat prima instanţă a aplicat inculpatului şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit. a teza a II-a şi lit. b Cod penal pe o durată de 4 ani, după executarea pedepsei principale, având în vedere şi circumstanţele personale ale inculpatului, respectiv poziţia procesuală negativă manifestată de acesta, calitatea inculpatului – de magistrat procuror, fapt ce justifică şi modalitatea sa de acţiune în comiterea faptei, lipsa antecedentelor penale şi cariera de 17 ani în care a instrumentat dosare cu personaje din lumea interlopă, nivelul de instruire profesională dovedit prin actele depuse la dosar, nefiind suficiente şi de natură să conducă la stabilirea unei pedepse mai uşoare".

"Înalta Curte apreciază, în acord cu instanţa de fond, că executarea pedepsei, în regim de detenţie, este singura aptă să asigure îndreptarea atitudinii inculpatului faţă de comiterea de infracţiuni, reintegrarea sa socială, conştientizarea consecinţelor conduitei sale ilicite şi să adopte, pe viitor, o atitudine de respect faţă de valorile sociale ocrotite de lege precum şi o reacţie socială adecvată în diminuarea săvârşirii unor fapte de corupţie de către funcţionari învestiţi într-o funcţie publică a căror menire este să respecte şi să aplice legea", conchide instanţa supremă.

În 19 iunie 2012, Bălăşescu a fost condamnat de Curtea de Apel Bucureşti (CAB) la cinci ani de închisoare cu executare pentru luare de mită, în timp ce Cristian Marian Ene şi Marian Simirianu au primit, în acelaşi dosar, câte patru ani de închisoare, tot cu executare. Un an mai târziu, în 17 iunie, instanţa supremă a respins, definitiv, recursurile celor trei.

Citeşte şi: Fostul procuror Maximilian Bălăşescu, condamnat la cinci ani de închisoare cu executare

Potrivit rechizitoriului procurorilor, în luna ianuarie 2012, procurorul Maximilian Ion Bălăşescu, cu ajutorul lui Cristian Marian Ene şi Marian Simirianu, a pretins de la un denunţător, cu titlu de mită, "un folos reprezentând o sumă de bani care, iniţial, nu a fost particularizată, urmând ca Ene Cristian Marian şi Simirianu Marian să stabilească cu denunţătorul suma exactă".

Denunţătorul era cercetat pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave într-un dosar penal aflat în instrumentarea procurorului Bălăşescu.

Ene şi Simirianu i-au comunicat denunţătorului că suma pe care trebuie să o dea este de 300.000 de euro, în două tranşe, de 100.000 de euro şi 200.000 de euro. Din probele administrate a rezultat că, din aceşti bani, lui Bălăşescu îi reveneau 50.000 de euro.

În 31 ianuarie, Cristian Marian Ene a fost prins în flagrant delict luând de la denunţător, în numele lui Bălăşescu, sumele de 90.000 de lei şi 80.000 de euro (reprezentând echivalentul a aproximativ 100.000 euro), ca primă tranşă a sumei totale pretinse, preciza DNA.

La sfârşitul lunii februarie 2012, Maximilian Bălăşescu a anunţat la Curtea de Apel Bucureşti că a demisionat din Ministerul Public şi că a trimis demisia la Consiliul Superior al Magistraturii.