ÎCCJ, după ce şi unele procese cu completuri de 3 judecători încep să fie contestate de inculpaţi: Au fost aprobate de Colegiul de conducere

„Instanţa supremă înţelege demersurile părţilor din dosare de a-şi formula apărări şi susţineri, dar aceste demersuri trebuie exercitate cu bună credinţă, în condiţiile în care orice afirmaţie poate fi verificată prin confruntarea cu documentele existente în evidenţele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”, informează, printr-un comunicat de presă, instanţa supremă.

Potrivit sursei citate, singurele dispoziţii care reglementează constituirea completurilor de judecată, altele decât cele de 5 judecători de la instanţa supremă, sunt cele ale art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, potrivit cărora colegiile de conducere stabilesc compunerea completurilor de judecată la începutul anului, urmărind asigurarea continuităţii completului.

„La nivel infralegal, Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a ICCJ acordă Colegiului de conducere competenţa de a aproba compunerea completurilor de judecată ale secţiilor (art. 19 lit. a1), la propunerea preşedintelui de secţie (art. 32), iar Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, de asemenea, stabileşte în sarcina Colegiilor de conducere ale instanţelor stabilirea compunerii completurilor (art. 19 lit. h), la propunerea preşedinţilor de secţii (art. 24 lit. b). Prin urmare, faţă de dispoziţiile legale în vigoare, nu există nici un temei pentru care completurile colegiale de la nivelul instanţei supreme, cu excepţia completurilor de 5 judecători, ar trebui constituite printr-o altă procedură decât cea legală, aplicabilă tuturor completurilor colegiale din ţară”, mai arată ÎCCJ.

În privinţa constituirii completurilor de 3 judecători pentru anul 2018, instanţa precizează că, în urma propunerilor preşedinţilor de secţie, Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin Hotărârea nr. 80 din 12 decembrie 2017, a aprobat compunerea completurilor de judecată pentru anul 2018.

„La data de 12 decembrie 2017, pe ordinea de zi a Colegiului de conducere au figurat 19 puncte, aprobarea compunerii completurilor de judecată pentru anul 2018 figurând la poziţia 2. Prin aceeaşi hotărâre, la pct. 5, s-a dispus ca menţiunile relative la compunerile completurilor de judecată să fie publicate pe site-ul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Hotărârea a fost prezentată în extras, deoarece ordinea de zi soluţionată din data de 12 decembrie 2017 cuprinde un număr de 18 hotărâri pronunţate de Colegiul de conducere, unele dintre ele vizând situaţii punctuale, specifice activităţii interne şi care nu constituie informaţii de interes public. Aprobarea compunerii completurilor de 3 judecători în materie penală s-a realizat în baza propunerii preşedintelui Secţiei penale, înaintată Colegiului de conducere prin adresa nr. 369/C din 7 decembrie 2017”, mai spune comunicatul menţionat.

Precizările vin după ce un inculpat într-un dosar al lui Radu Mazăre, Georgică Giurgiucanu, a depus o plângere la Secţia pentru anchetarea magistraţilor, prin care cere cercetări privind constituirea completurilor de 3 judecători de la ÎCCJ, întrucât, spune el, o hotărâre de formare a acestora nu există.

„Am invocat o excepţie de nelegală compunere a completului de 3 (n.r. – judecători) având în vedere că hotărârea pe care s-a bazat constituirea acestui complet este una care pe de o parte nu am vazut-o şi care, pe de altă parte, din punctul nostru de vedere, nu există întrucât nu a fost publicată nicăieri, astfel încât ea nu poate produce efecte juridice. Mai mult decât atât, în lege şi în textul Constituţiei, se menţionează expres că nu poate fi făcută compunerea Înaltei Curţi din altceva decât prin lege. Aşa cum s-a decis şi în hotărârea care a decis conflictul, dreptul la un proces echitabil este compus şi din dreptul ca un complet să fie constituit imparţial, independent şi prin tragere la sorţi, adică în mod aleatoriu”, a declarat Ingrid Mocanu, apărătorul lui Georgică Giurgiucanu.

Potrivit avocatului, aceste completuri de 3 judecători nu ar fi imparţiale deoarece judecătorii erau „grupaţi după voinţa acestora”.

„Adică aşa, după cum sunt ei prieteni sau mai puţin prieteni nu asigură dreptul la un proces echitabil întrcât fiind de aceeaşi parte a baricadei, având relaţii oarecum mai strânse între ei se pot naşte prietenii şi se poate naşte o soluţie. Pe cale de consecinţă, în acest mod, distribuirea lor aleatorie în aceste completuri ar face ca dreptul la un proces echitabil să aibă o evidentă reglementare, pentru că omul şi-ar primi un complet în mod aleatoriu total desemnat. Ştim bine că la Înalta Curte sunt câteva completuri care sunt constituite oarecum... Când ajungi în faţa lor îţi ştii soluţia de la intrare”, a mai spus Ingrid Mocanu.

În plângerea despre care avocatul spune că a fost depusă la Secţia pentru anchetarea magistraţilor, Georgică Giurgiucanu (inculpat într-un dosar de-al lui Radu Mazăre, de la ÎCCJ) spune că cei de la instanţa supremă, mai precis, conducerea ÎCCJ, s-ar face vinovaţi de infracţiuni precum fals intelectual şi abuz în serviciu. Până la ora transmiterii ştirii, reprezentanţii Parchetului General nu au putut preciza dacă plângerea a fost sau nu înregistrată.

„Solicit efectuarea de acte de cercetare în vederea identificării persoanelor din cadrul conducerii ÎCCJ vinovate de săvârşirea eventualelor infracţiuni de abuz în serviciu şi fals intelectual şi tragerii la răspundere a acestora”, cere Giurgiucanu.