ICCJ: Faptele lui Petcu ar da impresia că prin mişcarea sindicală se pot rezolva interese personale

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) arată în decizia de arestare a lui Marius Petcu că acesta a luat bani din fondurile sindicaliştilor, că insistenţa sa în plata cotelor, funcţia pe care o deţinea şi chiar modalităţile în care acesta negocia cu afaceristul Scrieciu denotă un pericol public la adresa societăţii.

În perioada anilor 2009-2010, Marius Grigore Petcu, în calitate de preşedinte al Federaţiei Sanitas, a primit de la directorul unei societăţi comerciale aproximativ 20.000 de euro lunar, reprezentând aproximativ 20 la sută din valoarea fiecărei situaţii de lucrări decontate, pentru a atribui acestei firme un contract de execuţie lucrări.

În 24 martie, Marius Petcu a fost prins luând mită 40.000 de euro (ce reprezentau tranşele aferente lunilor ianuarie şi februarie 2011-n.r.), o parte din banii ceruţi omului de afaceri Petre Scrieciu pentru ca firma acestuia să execute lucrările la un centru pentru sindicate din Snagov.

Banii din care se construia clădirea ce constituie lucrarea atribuită lui Scrieciu proveneau din cotizaţiile membrilor de sindicat, au notat judecãtorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în motivarea deciziei de arestare a lui Petcu, obţinută de agenţia MEDIAFAX.

"Nu era vorba despre acceptarea unei oferte sau despre un impuls de moment, ci de o solicitare insistentă în plata cotelor din «comisionul» fixat, aspecte ce reflectă o anumită mentalitate şi sugerează că inculpatul nu era la o primă «negociere» de acest fel", mai notează cei trei judecători care au decis arestarea lui Petcu.

Deşi inculpatul este cunoscut în societate ca o persoană cu un comportament bun, modalitatea de comitere a faptelor atestă că este vorba în realitate de o aparenţă, se mai arată în documentul citat.

"Nu se poate face abstracţie la analiza gravităţii faptei şi a persoanei inculpatului, de aspectul că era preşedintele Federaţiei Sanitas, fiind de cunoscut că salariaţii ce alcătuiesc acest sindicat au salarii mici şi ca atare plata unei cotizaţii la sindicat, oricât de redusă ar fi în cuantum, reprezintă un efort financiar", mai notează instanţa.

Deşi, aparent, aceste aspecte caracterizează moralitatea inculpatului, ele au în realitate o strânsă legătură cu gravitatea presupusei faptei acestuia sau aprecierea pericolului pentru ordinea publică. "Săvârşirea unor astfel de fapte poate avea repercursiuni pe termen lung, având ca efect erodarea încrederii cetăţenilor în structurile ce asigură menţinerea democraţiei într-un stat de drept", mai notează judecătorii.

În opinia judecătorilor ICCJ, faptele sunt grave pentru că pot crea impresia, "la nivelul mentalului colectiv, că mişcarea sindicală reprezintă o modalitate prin care câteva persoane îşi realizează interese strict personale, profitând tocmai de încrederea cu care au fost învestite".

În 31 martie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât arestarea preventivă a lui Marius Petcu, acuzat de luare de mită, judecătorii admiţând astfel, recursul procurorilor anticorupţie la decizia prin care instanţa inferioară stabilise că liderul CNSLR-Frăţia poate fi cercetat în libertate.

Judecătorii au emis pe numele lui Marius Petcu un mandat de arestare preventivă pentru 29 de zile.

În 21 aprilie, procurorii l-au trimis în judecată pe Petcu, iar Tribunalul Bucureşti a confirmat legalitatea arestării liderului sindical.