ICCJ: Modificarea acuzaţiei unei persoane trebuie adusă la cunoştinţă pentru a se putea apăra

"Inculpatul Miron Mitrea a fost trimis în judecată pentru o faptă pentru care nu s-a dispus extinderea acţiunii penale pentru săvârşirea de noi acte materiale, reţinute de procuror prin ordonanţa din 12 noiembrie 2008 (care o privea pe inculpata Irina Paula Jianu) şi fără a se pune în mişcare acţiunea penală pentru noi acte materiale, reţinute în aceeaşi ordonanţă care o privea pe inculpata Irina Paula Jianu", se arată în motivarea deciziei ICCJ din 31 ianuarie, dată publicităţii luni.

În 31 ianuarie, completul de trei judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis restituirea dosarului senatorului PSD Miron Mitrea la Direcţia Naţională Anticorupţie, apreciind că sunt anumite vicii de procedură.

În motivarea deciziei ICCJ, publicată luni, se reţine faptul că deşi, în 12 noiembrie 2008, s-au extins cercetările şi începerea urmăririi penală cu privire la noi acte materiale în ce o priveşte pe Irina Jianu, procurorii DNA nu i le-au prezentat şi lui Miron Mitrea.

ICCJ arată că s-a menţinut în rechizitoriu încadrarea juridică a infracţiunii de luare de mită - forma simplă, cadrul procesual a fost extins asupra unor acte noi, incluzând în obiectul pretinsei mite şi contravaloarea lucrărilor executate la imobilul mamei sale de către SC Durimpuls SRL Bacău, precum şi contravaloarea altor lucrări executate de celelalte societăţi comerciale, decât cele avute în vedere la punerea sub învinuire, majorându-se cuantumul foloaselor necuvenite de la 5,2 miliarde de lei vechi la 9,27 miliarde de lei vechi.

"S-a ajuns astfel la situaţia că, deşi fapta a fost încadrată în formă simplă, prin rechizitoriul din 4 martie 2009, procurorul a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată pentru săvârşirea acestei infracţiuni practic în formă continuată, în conţinutul acesteia adăugându-se acte materiale pentru care nu s-au extins cercetările, conform articolului 238 Cod procedură penală, nu s-a început şi nu s-a efectuat urmărirea penală", notează ICCJ, în decizia sa.

Pe de altă parte, ICCJ susţine că este inexplicabilă diferenţa dintre suma reţinută în procesul-verbal de începerea urmăririi penale şi cea reţinută prin actul de sesizare, cu atât mai mult cu cât apare o nouă societate - SC Durimplus - faţă de firmele consemnate în actul de începere a urmăririi penale: SC Conimplus, SC Vertcon, SC Regal Glass.

"De asemenea, este lipsit de logică faptul că persoanei care este trimisă în judecată pentru dare de mită i se reţine forma continuată a infracţiunii, iar persoanei care primeşte mita i se reţine forma simplă a infracţiunii de luare de mită", subliniază judecătorii instanţei supreme.

Magistraţii invocă jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, inclusiv Convenţia Europeană în ce priveşte garantarea dreptului la apărare.

"Modificarea acuzaţiei aduse unei persoane, indiferent dacă este vorba despre natura faptelor imputate sau despre calificarea lor juridică, trebuie adusă la cunoştinţă în aceleaşi condiţii de promptitudine dispuse de articolul 6, paragraful 3, litera a, din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, pentru ca orice persoană să dispună de facilităţile necesare apărării sale", mai notează ICCJ, referindu-se la Miron Mitrea.

Mai mult, spune ICCJ, schimbarea bazei factuale a învinuirii, prin introducerea unor elemente de fapt noi, încalcă dreptul de a fi informat cu privire la natura acuzaţiei şi noţiunea de previzibilitate.

ICCJ arată că DNA trebuia să solicite Senatului aprobarea de declanşare a procedurii de urmărire penală, dacă în conţinutul infracţiunii de luare de mită ar fi fost incluse acte materiale noi, întrucât Mitrea a fost ales parlamentar în 30 noiembrie 2008.

"În cauze similare, în condiţiile în care procurorii DNA au apreciat că se impune extinderea urmăririi penale, s-au adresat Camerei din care parlamentarul învinuit făcea parte pentru a solicita extinderea urmăririi penale", spune ICCJ.

În acest sens, ICCJ dă exemplu cazul Monicăi Iacob Ridzi, deputat PDL, în care DNA a solicitat, în 7 septembrie 2010, Camerei Deputaţilor extinderea urmăririi penale, cerere respinsă.

Potrivit rechizitoriului, în perioada 2001- 2002, Miron Mitrea ar fi primit de la Irina Paula Jianu foloase necuvenite în cuantum de 9.274.202.542 lei vechi, în schimbul numirii şi menţinerii acesteia în funcţia de inspector şef adjunct şi inspector şef al ISC.

Potrivit procurorilor anticorupţie această sumă a reprezentat contravaloarea lucrărilor de construcţii, amenajare şi dotare efectuate, cu titlu gratuit şi în lipsa unor contracte de antrepriză sau subantrepriză, de societăţile Conimpuls, Vertcon, Durimpuls şi Regal Glass, toate din Bacău, la un imobil din judeţul Ilfov, proprietatea mamei lui Miron Mitrea.