ICCJ: Motivele de recurs invocate de Hayssam nu au fost pertinente

Astfel, arată instanţa supremă, cererile lui Hayssam de audiere, reaudiere a unor martori, solicitare de documente din partea statului irakian sau furnizare de documente secrete de la Preşedinţiei sunt, după caz, nepertinente, non-utile sau nefondate cauzei.

Pentru primul set de cereri, cele de audiere de martori, instanţa supremă, a reţinut că Mohamad Munaf a fost audiat "corespunzător" pentru cauza în care a fost judecat Hayssam, în 20 noiembrie 2006, în cadrul unui dosar disjuns (separat) din cel al lui Omar, în care Munaf a fost judecat pentru aceleaşi fapte.

Instanţa mai arată, că pe parcurs, în cadrul altui dosar, privind traficul de armament, Munaf "nu şi-a retractat declaraţia dată la urmărirea penală, prin care a arătat în amănunt, cum inculpatul Omar Hayssam a plănuit şi pus în practică lipsirea de libertate a părţilor civile (cei trei jurnalişti răpiţi în Irak - n.r)".

"Audierea intepretului Alexe Eva care a asigurat traducerea cu ocazia audierilor efectuate în Irak de procurorii DIICOT, întrucât doar a certificat exactitatea traducerilor aplicând ştampila pe declaraţii (iar pretinsa calitate de ofiţer al unui serviciu sectret nu are relevanţă în speţă). Este indubitabil nepertinentă şi inutilă", mai arată judecătorii în documentul citat.

Hayssam a mai cerut pe calea recursului audierea a cinci persoane despre care instanţa arată că declaraţiile acestora nu sunt utile cauzei. Faţă de două dintre acele persoane, Mohamad Munaf Yousef şi Ibrahim Yasim Khadhem, instanţa arată că declaraţiile acestora "trebuie a fi privite cu grijă, întrucât ambii au fost condamnaţi de instanţa irakiană, astfel că că ele sunt "pro causa".

"Referitor la audierea fostului director al SRI se reţine că sunt incidente dispoziţiile articolului 79 alineat 1 din CPP iar datele privind locaţiile deţinerii părţilor civile şi eventuala cunoaştere a acestora de către autorităţi nu înlătură răspunderea penală a inculpatului. Cu privire la solicitarea de la Parlmentul României a stenogramelor discuţiilor de la Comisia Parlamentară specială se reţine că acestea se referă la suspendarea preşedintelui României, iar nu la dosarul cauzei de faţă, iar pe de altă parte stabilirea vinovăţiei se face în baza probelor administrate potrivit CPP, aşa încât nu sunt pertinente în cauză", au arătat în motivarea lor judecătorii.

Instanţa supremă a refuzat şi cererea lui Hayssam de audiere a celor doi avocaţi ai lui Mohamad Munaf din Irak, Ezzet Arief Badie şi Marwan Hazem Al Cheikhly, pe motivul că primul a fost deja audiat în dosarul de terorism al lui Munaf şi că din declaraţia dată "nu a relevat niciun element nou care să stabilească ori să înlăture vinovăţia inculpatului (Omar Hayssam - n.r.)". Alt motiv de respingere a acestei cereri a fost acela că niciunul dintre cei doi avocaţi ai lui Munaf, din Irak, nu au luat parte la cercetările procurorilor DIICOT de la Bagdad.

"În ce priveşte audierea ambasadorului Român în Irak, Mihai Stuparu, în legătură cu operaţiunile de salvare a jurnaliştilor români, întrucât acestea au fost ulterioare consumării infracţiunii şi nu au nicio influenţă asupra vinovăţiei inculpatului, iar martorul (Mihai Stuparu - n.r) nici nu a fost prezent la audierea martorului Mohamad Munaf, şi aceasta nu este utilă în cauza dedusă judecăţii", se arată în motivarea instanţei supreme.

În ce priveşte solicitarea de a se comunica de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DIICOT a documentelor care să ateste aprobările şi avizele luate de procurori pentru audierea martorului Mohamad Munaf, judecătorii au reţinut ca fiind inutilă, întrucât ancheta s-a desfăşurat în baza "principiului curtoaziei internaţionale".

Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) au respins, în 20 februarie, recursul sirianului Omar Hayssam împotriva condamnării sale la 20 de ani de închisoare pentru implicare în răpirea a trei reporteri români la Bagdad.

Sirianul, care în prezent este dat în urmărire prin Interpol, este obligat la plata unor daune de câte două milioane de euro fiecăruia dintre cei trei jurnalişti români răpiţi în Irak.