ÎCCJ reia dezbaterile finale în dosarul lui Radu Mazăre. Procurorii DNA vor pedepse de până la 15 ani

Luni seară, un complet de judecată format din preşedintele Ionuţ Matei şi magistraţii Ioana Bogdan şi Alina Ioana Ilie a decis să continue marţi la ora 12:00 dezbaterile pe apel în acest dosar, după o şedinţă de peste 11 ore.

Avocatul lui Radu Mazăre, Ioana Fucşa, a cerut instanţei achitarea clientului ei, pe motiv că instanţa de fond, care a pronunţat o decizie de condamnare cu suspendare în cazul fostului primar al Constanţei, nu şi-a motivat decizia.

„Curtea de apel Bucureşti nu a răspuns în niciun mod argumentelor invocate de noi. Nu rezultă din motivare de ce instanţa nu a luat act de argumentele noastre şi, mai mult, de ce le-a respins”, a arătat avocata lui Mazăre.

Avocata a arătat că, în acest dosar, 27 de persoane care în prezent au calitatea de inculpaţi au avut până în 2007 calitatea de martori. Ioana Fucşa a spus în faţa instanţei că procurorii DNA nu au arătat în ce mod a încălcat legea Radu Mazăre.

„Să mi se explice şi mie ce lege a încălcat primarul? Primarul doar a emis dispoziţia. Legea 10/2001 atât prevede: emiterea dispoziţiei motivate de către primar. Nu spun că un primar nu poate fi subiect activ al infracţiunii pe Legea 10/2001, spun doar că Parchetul nu a arătat care a fost conivenţa (între inculpaţi şi primar – n.r.)”, a declarat Ioana Fucşa.

Avocata lui Radu Mazăre a declarat că multe dintre retrocedările din Capitală au fost făcute în baza unor cesiuni de drepuri litigoase, astfel încât fostul primar al Constanţei a formulat la un moment dat două plângeri penale: una împotriva lui Adriean Videanu şi alta împotriva lui Răzvan Murgeanu, ambii foşti edili bucureşteni.

„DNA a spus că cesiunea de drepturi litigioase nu este interzisă de Codul Civil şi a dat clasare. Toate retrocedările din Bucureşti erau aşa”, a arătat avocata lui Radu Mazăre.

Avocatul lui Nicuşor Constantinescu a cerut, luni seară, achitarea clientului său pe motiv că fapta nu e prevăzută de legea penală.

„Nicuşor Constantinescu nu era funcţionar public la vremea respectivă, astfel încât nu sunt întrumite elementele constitutive ale faptei. Instanţa de fond nu a reuşit să identifice – şi nici noi nu am reuşit să identificăm – care ar fi conduita pe care ar fi trebuit să o adopte fiecare membru al Comisiei pentru Legea 10/2001, astfel că se impune achitarea. Vă rog să constataţi că nu există niciun fel de constituire de parte civilă în cauză, astfel că nu putem vorbi despre un prejudiciu”, a arătat avocatul lui Nicuşor Constantinescu.

Avocaţii lui Cristian Borcea au cerut la rândul lor achitarea.

„Nu avem constituire de parte civilă în acest dosar, dar cu toate astea se cere de la 5 la 15 ani. E faptă, nu glumă – şi pedeapsă, nu glumă! Cristian Borcea a fost cumpărător de bună credinţă şi vă spun asta cu mâna pe inimă, nu că sunt apărătorul lui. (...) El a cumpărat un drept litigios şi a fost de bună credinţă. De aceea a şi cumpărat de la Giurgiucanu (Georgică – n.r.) numai doi la sută”, a declarat Alice Drăghici, unul dintre avocaţii lui Cristian Borcea.

Florian Şurghie, al doilea avocat care îl reprezintă pe Cristian Borcea, a declarat că „ceea ce nu este probat, nu există”. „Sigur, pot exista fapte în imaginaţia unui procuror. Şi Curtea a constatat că nu există fapte, nu numai în privinţa domnului Borcea. (...) Deşi recunosc dreptul Parchetului de a avea o cale de atac, nu am să recunosc niciodată dreptul de a cere condamnare după achitare, fără a aduce probe. Instanţa de fond a ajuns la concluzia că domnul Borcea nu a ştiut despre existenţa unor infracţiuni de grup. Parchetul nu îşi legitimează acţiunea. Trebuia să demonstreze că hotărârea este nelegală sau netemeinică. Parchetul a trecut direct la acuzaţii şi v-a solicitat rejudecarea cauzei”, a declarat în faţa instanţei avocatul lui Cristian Borcea, Florian Şurghie.

Anterior, un procuror de şedinţă al DNA a cerut condamnarea lui Radu Mazăre la o pedeapsă „orientată spre maximum de 15 ani” de închisoare în acest dosar. DNA a cerut închisoare cu executare şi pentru Nicuşor Constantinescu, inculpat şi el în dosar.

„Solicităm condamnarea inculpatului Radu Mazăre la o pedeapsă orientată spre maxim. (...) Nu vom cere o pedeapsă de 15 ani, ci una orientată spre cea de 15 ani”, a spus procurorul la ultimul termen al procesului.

DNA a cerut închisoare orientată spre maximum şi pentru Nicuşor Constantinescu, fostul preşedinte CJ Constanţa.

Fostul primar al Constanţei, Radu Mazăre, a fost condamnat de Curtea de Apel Bucureşti, în acest dosar, în iulie 2017, la patru ani de închisoare cu suspendare. El este acuzat, alături de alţi funcţionari, de atribuirea nelegală a unor terenuri, prejudiciul estimat de DNA ridicându-se la 114 milioane de euro. Decizia instanţei a venit după nouă ani de procese şi alte opt amânări consecutive de pronunţare a unei sentinţe. În acelaşi dosar a fost condamnat şi fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, el primind o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare.

Alţi şapte funcţionari din cadrul Primăriei Constanţa au fost condamnaţi la câte trei ani de închisoare cu suspendare. Este vorba despre Constantin Racu, Ramona Daniela Dospinescu, Ion Marica, Cristian Talpău, Nora Alina Chircă, Georgică Giurgiucanu şi Emil Dragoş Săvulescu.

Ceilalţi 24 de acuzaţi din acest dosar au fost achitaţi de Curtea de Apel Bucureşti. Între aceştia se numără şi Cristian Borcea. Pentru fostul acţionar de la Dinamo, procurorul DNA a cerut instanţei încetarea procesului penal pentru faptele care s-au prescris în cursul procesului, dar şi condamnarea pentru faptele pentru care nu s-a prescris răspunderea penală.