ÎCCJ sesizează CCR cu privire la Legea care prevede declasificarea hotărârii CSAT şi revizuirea sentinţelor

„Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-au constituit în Secţii Unite, conform dispoziţiilor art.25 lit. c) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru sesizarea Curţii Constituţionale în vederea exercitării controlului de constituţionalitate, înainte de promulgare, asupra Legii privind declasificarea unor documente (PL-x nr.616/2018). Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, legal constituite, prin Hotărârea nr.9 din 20 noiembrie 2018, au sesizat Curtea Constituţională asupra aspectelor de neconstituţionalitate cuprinse în Legea privind declasificarea unor documente”, se arată într-un comunicat transmis de instanţa supremă.

Potrivit hotărârii, în cuprinsul dispoziţiilor art. 5 din Legea privind declasificarea unor documente se face referire la „mijloacele tehnice speciale”. „Sintagma „mijloace tehnice speciale” nu este utilizată în dispoziţiile Codului de procedură penală în materia probelor şi nu este explicată în cuprinsul Legii privind declasificarea unor documente, neputându-se determina, cu claritate, semnificaţia acesteia. În condiţiile în care „administrarea probelor prin mijloace tehnice speciale” constituie însuşi motivul revizuirii, imprecizia sintagmei „mijloace tehnice speciale” conduce la încălcarea standardelor privind calitatea legii consacrate în dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (5)”, se arată în hotărâre.

Articolul 5 din proiect vizează că toate cauzele în care au fost pronunţate hotărâri definitive şi în care au fost administrate probe prin mijloace tehnice speciale în perioada de existenţă a documentelor prevăzute la art. 1 şi până la intrarea în vigoare a prezentei legi, sunt supuse revizuirii. Competenţa revine primei instanţe care a soluţionat fondul cauzei, spune proiectul adoptat de Camera Deputaţilor.

„Dispoziţiile art. 5 din Legea privind declasificarea unor documente încalcă principiul securităţii raporturilor juridice, încorporat în art. 1 alin. (5) din Constituţie, întrucât impun repunerea în discuţie a hotărârilor penale definitive de achitare, de încetare a procesului penal şi de condamnare pronunţate începând cu anul 2005, contrar cerinţelor rezultate din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi din jurisprudenţa Curţii Constituţionale. (...) În raport cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale, „administrarea probelor prin mijloace tehnice speciale în perioada de existenţă a documentelor prevăzute la art. 1” nu echivalează cu „o eroare judiciară”, care să justifice o derogare de la principiul securităţii raporturilor juridice şi nu reprezintă un „motiv substanţial şi imperios” pentru revizuirea hotărârilor penale definitive de achitare, de încetare a procesului penale şi de condamnare”, arată decizia ÎCCJ.

Potrivit magistraţilor, aşa cum s-a arătat, coexistenţa temporală a unor documente şi a unor procese penale în care au fost pronunţate hotărâri penale definitive, în absenţa unei legături între acestea, nu poate constitui un „motiv substanţial şi imperios” care justifică derogarea de la principiul autorităţii de lucru judecat.

„Prin modul în care este formulat, art. 5 din Legea privind declasificarea unor documente, care nu reflectă nici eroarea judiciară şi nici relaţia dintre documentele prevăzute la art. 1 şi cauzele în care operează revizuirea, creează premisele repunerii în discuţie a hotărârilor penale definitive de achitare, de încetare a procesului penal şi de condamnare pronunţate începând cu anul 2005, soluţie legislativă care subminează principiul securităţii raporturilor juridice”, se mai arată în hotărârea de marţi a instanţei supreme.

Este vorba despre legea care prevede declasificarea hotărârii CSAT, care a stat la baza protocoalelor cu SRI, şi care a fost adoptată, miercuri, de Camera Deputaţilor. Legea mai prevede şi că sunt supuse revizuirii sentinţele în care s-au administrat „probe prin mijloace tehnice speciale” în perioada de existenţă a documentelor izvorâte din hotărârea care face obiectul legii.