Icoanele rămân în şcoli, prezenţa lor este legală

MECT a atacat în instanţă, pe rolul secţiei de Contencios Administrativ şi Fiscal a Curţii de Apel Bucureşti (CAB), recomandarea CNCD şi a pierdut procesul, judecătorii CAB menţinând hotărârea consiliului.

În august 2006, profesorul buzoian Emil Moise cerea preşedintelui CNCD să dispună "anularea situaţiei discriminatorii create prin prezenţa obstinantă a simbolurilor religioase în holurile, cancelariile şi sălile de clasă - în afara orei facultative de Religie - ale Liceului de artă Margareta Sterian din Buzău", unde învaţă fiica sa, Teodora Moise, cât şi în toate unităţile publice de învăţământ din judeţul Buzău.

Profesorul Emil Moise susţinea atunci că predarea religiei în instituţiile de învăţământ publice "constituie o discriminare împotriva persoanelor agnostice sau de altă confesiune decât aceea căreia îi aparţin simbolurile religioase (...) şi o încălcare a dreptului fundamental la egalitatea de şanse, deoarece prin acceptarea simbolurilor religioase, unităţile publice îşi asumă transmiterea (inclusiv) a valorilor de inferiorizare a femeilor, practicate de religia respectivă".

Reprezentanţii CNCD au răspuns, în 21 noiembrie, petiţiei profesorului buzioan, recomandând Ministerului Educaţiei să elaboreze o normă internă prin care să reglementeze prezenţa simbolurilor religioase în şcolile româneşti, indicând şi o serie de principii de care ar trebui să se ţină seama, între care şi aceea că afişarea simbolurilor religioase trebuie să se facă numai la orele de religie şi numai în spaţiile destinate acestora.