IGSU: Fiecare instituţie ştie ce are de făcut în cazul unor evenimente similare celor din Japonia

Instituţiile cu atribuţii în dimeniul situaţiilor de urgenţă au, fiecare, planurile de intervenţie în cazul unei catastrofe, aceste planuri fiind în mod constant îmbunătăţite, a declarat, pentru MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU), Alin Maghiar.

El a subliniat, însă, că, din informaţiile existente, nu există niciun risc să se petreacă în România evenimente similare sau ca ţara noastră să fie afectată de cele petrecute în Japonia.

Alin Maghiar a mai spus că, pe lângă verificările periodice, au loc exerciţii de intervenţie în situaţii de urgenţă, ultimul în domeniul radiologic fiind "Axiopolis", care a avut loc în 2009. În cadrul exerciţiului s-a simulat o situaţie în care ar avea loc un dezastru la centrala de la Cernavodă.

Totodată, Maghiar a precizat că şi angajaţii folosiţi în situaţii de urgenţă sunt verificaţi în mod periodic.

El a amintit că orice situaţie de asemenea natură este gestionată prin comandamentele pentru situaţii de urgenţă.

Ministrul Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş, a declarat, joi, că România trebuie să evalueze ce este de făcut în cazul unor evenimente similare celor petrecute în Japonia, exprimându-şi, totodată, încrederea că IGSU este pregătit să facă faţă "provocărilor".

Igaş a fost întrebat, într-o conferinţă de presă desfăşurată la Arad, dacă Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă este pregătit să intervină în cazul apariţiei unui nor radioactiv.

"Să sperăm că nu se va ajunge aici, să avem probleme de o asemenea natură. Sigur că noi suntem într-un moment în care trebuie să evaluăm corect ce ar trebui să facem în condiţiile în care se va întâmpla în România ce se întâmplă în Japonia. IGSU este o structură bine închegată şi structurată, sunt convins că şi de această dată va face faţă provocărilor, ca şi până acum", a declarat Igaş.

Ministrul de Externe, Teodor Baconschi, a cerut public, joi, Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN) să constituie o celulă de criză şi să prezinte evaluări la interval de 12 ore, el precizând că a făcut astfel de cereri şi telefonic şi pe fax.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii consideră că radiaţiile de la reactoarele nucleare din Japonia prezintă risc scăzut pentru sănătate, dar situaţia se poate schimba dacă vor avea loc incidente şi la alte centrale, arată Institutul de Sănătate Publică Bucureşti într-o informare transmisă MS.

"Efectele asupra sănătăţii din cauza radiaţiilor vor depinde de nivelul expunerii, iar aceasta este la rândul ei dependentă de nivelul de radiaţii emis de reactor, condiţiile meteorologice, respectiv vântul şi ploaia din timpul exploziei, distanţa faţă de centrale şi perioada de timp petrecută în zonele calamitate", arată experţii ISP în documentul citat.

Totodată, aceştia menţioneză că, deşi în urma evenimentelor din Japonia s-a înregistrat o creştere a nivelului reactivităţii în zona limitrofă centralei nucleare Fukushima, aceasta poate constitui un pericol doar pentru populaţia aflată în zonele adiacente centralei, iar acolo au fost deja luate măsuri de protecţie.

Specialiştii ISP consideră că pentru populaţia României în prezent nu există niciun risc pentru sănătate, ei apreciind, totodată, că este improbabil ca un astfel de risc să apară în următoarea perioadă deoarece nivelul de radioactivitate în condiţiile distanţei mari, de peste 9.000 de kilometri, şi de diluaţie a contaminanţilor în atmosferă, coroborat cu dezintegrarea produşilor de fusiune de viaţă scurtă, nu previzionează depăşirea nivelurilor de intervenţie stipulate în legislaţie.

"Reţelele specializate ale Ministerului Mediului monitorizează permanent nivelul de radioactivitate din aer, apă, de suprafaţă, sol, vegetaţie, apă potabilă, pentru a identifica imediat apariţia oricărui nor radioactiv asupra ţării noastre", a precizat sursa citată.

De asemenea, experţii ISP mai spun că la nivel naţional există planuri de urgenţă şi sunt stabilite proceduri de răspuns în caz de urgenţă radiologică.

"Iniţierea răspunsului la o urgenţă radiologică generată de accidente nucleare de pe teritoriul altor state cu efecte transfrontaliere se face pe baza notificării urgenţei efectuate de către Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare, în urma unei notificări primite de la Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) sau prin acordurile bilaterale de notificare, sau de către sistemul naţional de supraveghere a radioactivităţi mediului, pe baza măsurătorilor din teren, sau de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, pe baza notificări primite prin sistemul ECURIE, sau prin acordurile bilaterale de protecţie civilă", se mai arată în documentul citat.

Organizarea şi conducerea activităţilor de intervenţie în caz de urgenţă radiologică se asigură de către Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, din Centrul de Accident Nuclear şi Urgenţă Radiologică, în colaborare cu comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă.

Centrala Fukushima 1, situată în zona afectată de cutremurul şi valul seismic de vineri, numără şase reactoare, a căror stare actuală este considerată foarte instabilă şi periculoasă, existând riscul unui accident nuclear major.