Îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie, subiectul unui workshop la Senat

De altfel, preşedintele Comisiei, liberalul Tudor Chiuariu, a participat, în 14 octombrie, la un seminar privind rolul parlamentelor naţionale în punerea în aplicare a hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului, organizat de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) şi găzduit de Camera Comunelor a Parlamentului Marii Britanii.

Obiectivul principal al seminarului a fost sprijinirea membrilor parlamentelor naţionale în vederea cunoaşterii prevederilor Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi aplicării efective a hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg. Un alt obiectiv a fost evaluarea eficacităţii structurilor şi mecanismelor parlamentare existente pentru verificarea standardelor Convenţiei.

În discursul său, Chiuariu a subliniat rolul crucial care revine parlamentelor naţionale în asigurarea standardelor CEDO de protecţie a drepturilor omului, inclusiv prin luarea măsurilor necesare punerii în executare a hotărârilor Curţii de la Strasbourg.

"Săptămâna aceasta vom găzdui la Senat o conferinţă despre implicarea sectorului privat în domeniul penitenciarelor, ca o soluţie pentru îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie. În ultima perioadă, Curtea de la Strasbourg a pronunţat o serie de hotărâri împotriva României, în care erau constatate încălcări ale drepturilor omului, prin lipsa unor condiţii adecvate de detenţie în cazul persoanelor condamnate. Singura soluţie viabilă pentru remedierea acestei probleme, în condiţiile restricţiilor bugetare, este deschiderea către investiţii din sectorul privat. Conferinţa organizată săptămâna aceasta la Senat urmăreşte să identifice cele mai bune practici pentru ca acest tip de parteneriat public-privat să aducă beneficii pentru toate părţile implicate", a afirmat Chiuariu.

De asemenea, el a subliniat că România a implementat deja măsuri care sunt recomandate şi celorlalte state părţi la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, cum ar fi analiza prealabilă a proiectelor legislative, în vederea respectării conformităţii viitoarelor acte legislative cu Convenţia, precum şi implicarea Parlamentului în procedura de selecţie a judecătorilor CEDO, în scopul creşterii transparenţei acestei proceduri.

Workshop-ul care va avea loc joi este organizat de compania americană CGL cu sprijinul Ambasadei SUA la Bucureşti, al Ministerul român al Justiţiei şi al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

La discuţii, prezidate de Chiuariu, sunt invitaţi ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, directorul companiei GCL, Ed Wozniak, Agentul Guvernamental Catrinel Brumar, directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, Cătălin Bejan, precum şi alţi oficiali români şi străini.

În mai 2012, directorul general al Autorităţii Naţionale a Penitenciarelor de la acea vreme, Ioan Băla, afirma că statul român a pierdut la CEDO 57 procese în ultimii 11 ani în acţiunile intentate de persoanele private de libertate încarcerate în sistemul de detenţie din România, suma totală cu care au fost despăgubiţi deţinuţii ridicându-se la 600.000 de euro şi 10.000 franci elveţieni. Majoritatea proceselor vizau condiţiile de detenţie.

În iunie 2012, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg a decis condamnarea Guvernului român la plata a 3.500 de euro unui fost deţinut, care a reclamat instanţei europene condiţiile inumane din închisoarea Jilava.

Bucureşteanul Robert Alexandru Ciucă (34 de ani), condamnat în anul 2008 la trei ani şi jumătate de închisoare pentru furt calificat, a reclamat la CEDO încălcarea articolului 3 din Convenţia Europeană privind tratamentele degradante la care a fost supus de autorităţile române în perioada de detenţie.

El s-a plâns de condiţiile de detenţie din Penitenciarul Bucureşti-Jilava, invocând probleme speciale de supraaglomerare, igienă, ventilaţie în celule, apă potabilă şi alimente.

În iulie 2012, un fost deţinut - care la 27 de ani a fost condamnat la 12 ani şi jumătate pentru omor - a obţinut despăgubiri de 20.000 de euro de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, unde a reclamat condiţiile de igienă din detenţie, inclusiv probleme stomatologice ce au dus la pierderea unor dinţi.

Iacov Stanciu - condamnat definitiv, în 2004, la 12 ani şi şase luni de închisoare pentru omor, fiind eliberat condiţionat în 2011 - a reclamat încălcarea articolului 3 (interzicerea tratamentelor inumane sau degradante) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, respectiv probleme de igienă, supraaglomerare, slabă şi necorespunzătoare îngrijire medicală.

Curtea anunţa la acel moment că este sesizată cu 80 de cereri similare îndreptate împotriva României.

În noiembrie 2012, CEDO a decis că România trebuie să plătească 4.900 de euro unei judecătoare de la Tribunalul Bihor pentru că i-au fost interceptate, neautorizat, convorbiri, sub suspiciunea că ar pretinde mită, şi pentru condiţiile în care a stat în arest preventiv. Judecătoarea Elena Pop Blaga a fost reţinută şi arestată preventiv din 24 mai până la 22 iunie 2002. Ea a reclamat la CEDO condiţiile de detenţie, susţinând că a stat, împreună cu şase persoane, într-o celulă insalubră, de 15,75 de metri pătraţi, cu şase paturi şi un WC în interior.

În ianuarie 2013, CEDO a condamnat România la plata sumei de 4.900 de euro lui Constantin Cristian Catană, fost judecător la Piatra Neamţ, condamnat în 2004 pentru luare de mită.

Catană s-a plâns la CEDO, în 2005, că în perioada 19 octombrie 2004 - 7 ianuarie 2005, a fost închis într-o celulă de 12,54 de metri pătraţi, cu patru paturi, care nu avea grup sanitar propriu şi nu era racordată la apă curentă. În plus, a mai spus acesta în plângere, nu putea merge la toaletă decât de trei ori pe zi, după un program prestabilit, şi nu între orele 22.00 - 5.00, încăperea unde putea face duş nu era bine încălzită, nu avea suficientă lumină în celulă şi nu a ieşit deloc să se plimbe în aer liber pe perioada arestului. El s-a plâns totodată că a fost închis cu persoane condamnate, deşi el era magistrat şi ar fi trebuit să fie închis într-un loc cu regim special.

Şi omul de afaceri Costel Căşuneanu, inculpat pentru trafic de influenţă, s-a plâns la CEDO de condiţiile de detenţie, în special de faptul că celula a fost supraaglomerată şi de lipsa de igienă, invocând tot articolul 3 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Un deţinut de la Giurgiu - închis pentru 10 ani, în 2003, pentru trafic de droguri - ar urma să primească peste 5.000 de euro de la statul român, din cauza condiţiilor de detenţie în care a stat, potrivit unei decizii luate în iulie 2013 de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Petentul, Mihai Scarlat, a fost transferat în trei penitenciare, inclusiv Rahova şi Jilava. Având probleme cu inima, după ce a luat un microb în închisoare, Scarlat a fost eliberat timp de câteva luni, în 2010, pentru a fi supus unei intervenţii chirurgicale. Atât în 2010, cât şi în 2011, el a înaintat mai multe plângeri instanţelor din România, în legătură cu condiţiile de detenţie, reclamând în special de supraaglomerarea celulelor şi lipsa igienei şi a căldurii. Cele mai multe dintre plângerile sale au fost însă respinse.

La începutul lui octombrie, CEDO a decis că Nicolae Ţicu, condamnat la 20 de ani de închisoare pentru jaf armat soldat cu moartea victimei, diagnosticat din copilărie cu oligofrenie, va fi despăgubit cu 24.000 de euro, pentru condiţiile de detenţie şi agresiunile la care a fost supus de alţi deţinuţi.

Reclamantul a fost închis la Bacău, Jilava, Iaşi şi Giurgiu. El s-a plâns de condiţiile de detenţie, precum şi de faptul că a fost agresat de alţi deţinuţi. Plângerile sale, însoţite de constatarea urmelor agresiunii de către un medic, nu au fost însă luate în considerare de procurori.

Totodată, reclamantul a fost spitalizat de cel puţin 13 ori în spitalele din penitenciare, din cauza tulburărilor psihice, după ce a înghiţit o cantitate mare de pastile, dar şi pentru tratarea unor afecţiuni intestinale, infecţii şi a unui braţ fracturat. În 2007, a fost supus unor analize endocrinologice, genetice şi neurologice, care au indicat că reclamantul suferea, pe lângă oligofrenie, de o boală genetică, Sindromul Klinefelter, care îi agravase retardul mental şi fizic.