Imigranţii care ajung în România vor primi bani mai mulţi. Sumele cresc şi de zece ori

Guvernul a aprobat proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul străinilor, propunere legislativă care ”va contribui la consolidarea juridică a drepturilor solicitanţilor de azil, la creşterea gradului de integrare a beneficiarilor de protecţie internaţională în societatea românească şi, pe de altă parte, la prevenirea cazurilor asociate fenomenelor negative specifice migraţiei ilegale, se arată într-un comunicat de presă al Executivului”.

Potrivit noilor reglementări, se instituie cadrul legal pentru majorarea sumei acordate de statul român unui solicitant de azil lipsit de mijloace materiale de întreţinere. Pe baza unor date comunicate de Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV), a fost stabilit un set de valori necesare pentru cheltuielile lunare (hrană, îmbrăcăminte, cazare), pentru un solicitant de azil, adult. Astfel, pentru sezonul cald, cheltuielile lunare totale sunt estimate la 1.117 de lei, iar pentru sezonul rece la 1.185 de lei. Aceste valori vor fi aprobate ulterior printr-un alt act normativ.

Potrivit proiectului de lege, solicitanţii de azil ar urma să primească, lunar, câte 300 de lei pentru hrană şi 180 de lei bani de buzunar.

Noile sume vin în condiţiile în care, potrivit legislaţiei în vigoare, un solicitant de azil primeşte lunar, pentru hrană, 90 de lei şi 18 lei bani de buzunar pe lună.

Drept urmare, sumele plătite de stat pentru hrană au crescut de aproape trei ori, iar cele acordate pentru "alte cheltuieli" au crescut de 10 ori.

În acelaşi timp, conform directivelor europene, aceştia urmează să încaseze şi bani de chirie şi întreţinere.

Astfel, refugiaţii vor încasa 450 de lei pentru chiria lunară şi 120 de lei pentru întreţinerea pe timp de vară şi 155 de lei iarna, când costurile sunt mai mari.

Aceştia ar urma să primească şi bani pentru îmbrăcăminte: 100 de lei pentru sezonul rece şi 67 de lei pentru sezonul cald.

"Măsura are în vedere faptul că solicitanţii de azil sunt cetăţeni străini care din cauza persecuţiilor suferite în ţara de origine, pe motive de rasă, religie, naţionalitate, opinie politică, apartenenţă la un grup social, solicită protecţia altui stat. Prin urmare, aceştia sunt o categorie aparte de străini care din cauza exilului forţat, în marea lor majoritate, se află într-o situaţie precară, din punct de vedere fizic, psihic cât şi financiar, ceea ce impune ca, pe perioada analizării cererii de azil, statul român să le asigure condiţii decente de cazare şi întreţinere în conformitate cu normele Uniunii Europene", se arată într-un comunicat al Guvernului.

Totodată, actul normativ reglementează posibilitatea ca în cazul depăşirii capacităţii de cazare în spaţiile administrate de Inspectoratul General pentru Imigrări solicitanţii de azil să poată beneficia, în limita fondurilor disponibile, de o sumă de bani în scopul închirierii unor spaţii de locuit. Cuantumul acestui ajutor lunar va fi de 1,08 ISR (indicator social de referinţă). În anul 2015, ISR este în sumă de 500 de lei şi va fi acordat pentru maximum 12 luni.

De asemenea, se reglementează condiţiile în care vor putea fi dispuse examinări medicale, posibilitatea solicitanţilor de protecţie internaţională de a beneficia de programele naţionale de sănătate, de a avea acces la piaţa forţei de muncă, de a beneficia de măsuri de stimulare a ocupării forţei de muncă precum şi de protecţie în cadrul sistemului asigurărilor pentru şomaj, în condiţiile prevăzute de lege pentru cetăţenii români.

Potrivit noilor reglementări, este obligatorie atribuirea unui cod numeric personal tuturor solicitanţilor de protecţie internaţională, astfel încât aceştia să beneficieze de condiţiile de primire prevăzute de Legea nr.122/2006, o astfel de reglementare fiind stabilită, în prezent, cu titlu facultativ.

O secţiune a proiectului de lege se referă la modul de exercitare a unor drepturi ale solicitanţilor de protecţie internaţională. Unul dintre elementele de noutate este reprezentat de măsura introducerii solicitanţilor de protecţie internaţională în spaţii închise special amenajate, măsură restrictivă ce se va institui de către un organism judiciar, pe baza unei analize individuale, pe o perioadă care în niciun caz nu poate depăşi 60 de zile.

Aceasta este o măsură care se va adopta doar în următoarele situaţii: pentru verificarea identităţii declarate; pentru stabilirea elementelor pe care se bazează cererea de protecţie internaţională, care nu ar putea fi obţinute fără a se lua măsura, în special în cazul în care există un risc de sustragere a solicitantului; la solicitarea uneia din instituţiile cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale din care rezultă că solicitantul de protecţie internaţională prezintă pericol pentru securitatea naţională.

Proiectul de lege include măsuri pentru crearea cadrului normativ necesar asigurării unei mai mari transparenţe în ceea ce priveşte beneficiul condiţiilor de primire, în sensul instituirii posibilităţii monitorizării, de către organizaţii şi organisme neguvernamentale naţionale sau internaţionale cu atribuţii în domeniul migraţiei sau al respectării drepturilor omului, a respectivelor condiţii. ONG-urile pot vizita centrele regionale de proceduri şi cazare, pe bază de protocoale încheiate cu IGI sau a unei autorizări prealabile, iar, în cazul în care se vor constata deficienţe va putea fi sesizat Avocatul Poporului.

"La elaborarea proiectului de lege s-a avut în vedere adaptarea condiţiilor de primire a solicitanţilor în scopul respectării angajamentelor asumate de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, de aliniere la standardele europene în materie de azil şi de a contribui, în egală măsură, la dezvoltarea sistemului european comun de azil", se mai arată în comunicat.