Impactul dietei asupra longevităţii. Ce înseamnă o nutriţie bună

  • Cum influenţează ceea ce mâncăm modul în care şi cât de repede îmbătrânim? Este o întrebare relativ simplă, dar cercetătorii de la Universitatea Columbia au raportat că răspunsul este unul extrem de complex.
  • De exemplu, consumul unui măr este o idee bună din punct de vedere nutriţional, dar aceasta este doar o alegere printre nenumăratele decizii alimentare pe care oamenii le iau pe parcursul unei singure zile.
  • Printr-o serie de tehnici de modelare multidimensională, autorii studiului au testat impactul aportului de nutrienţi asupra longevităţii în rândul unui grup de adulţi în vârstă. Acest lucru a dus la descoperirea unor modele cheie între nutrienţii specifici asociaţi cu încetinirea îmbătrânirii biologice.
Urmărește
1484 afișări
Imaginea articolului Impactul dietei asupra longevităţii. Ce înseamnă o nutriţie bună
Oamenii de ştiinţă canadieni explică faptul că marea majoritate a cercetărilor efectuate în trecut pe această temă s-au concentrat pe efectele unui singur nutrient asupra unui singur rezultat (slăbit/ îmbătrânire sau sănătate). Această abordare convenţională, unidimensională a investigării impactului dietei asupra sănătăţii şi îmbătrânirii nu ne permite să vedem imaginea completă. Cu alte cuvinte, în loc să optimizăm o serie de nutrienţi unul câte unul, cercetarea ştiinţifică privind dietele sănătoase trebuie să adopte o abordare mai holistică bazată pe „echilibrul ansamblurilor de nutrienţi”, cred specialiştii.
 
„Capacitatea noastră de a înţelege a fost complicată de faptul că atât nutriţia, cât şi fiziologia îmbătrânirii sunt extrem de complexe şi multidimensionale, implicând un număr mare de interacţiuni funcţionale”, spune Alan Cohen, doctor în Ştiinţe, profesor asociat de Ştiinţe ale sănătăţii mediului la Columbia Mailman School. „Prin urmare, acest studiu, publicat în jurnalul AGING, ENVIRONMENTAL HEALTH, FOOD POLICY AND OBESITY al Universităţii Columbia, oferă un sprijin suplimentar pentru importanţa de a privi dincolo de „un singur nutrient” ca răspuns unic la vechea întrebare despre cum să trăim o viaţă lungă şi sănătoasă”.
 
Studiul a inclus 1.560 de bărbaţi şi femei în vârstă, cu vârste cuprinse între 67 şi 84 de ani. Cercetătorii i-au selectat aleatoriu pe participanţi între noiembrie 2003 şi iunie 2005 din zonele Montreal, Laval sau Sherbrooke din Quebec, Canada. Aceştia au reexaminat fiecare persoană anual pentru trei ani  la rând şi, ulterior,  i-au urmărit pe parcursul a patru ani. Intenţia acestor eforturi a fost de a evalua la scară largă modul în care aportul de nutrienţi se asociază cu procesul de îmbătrânire. 
 
„Abordarea noastră prezintă o foaie de parcurs pentru studiile viitoare, pentru a explora întreaga complexitate a peisajului nutriţie-îmbătrânire”, observă profesorul Cohen, care lucrează, de asemenea, cu Butler Columbia Aging Center.
 

Cele patru tendinţe care fac legătura între alimentaţie şi longevitate

 

Cercetarea a cuantificat atât îmbătrânirea, cât şi pierderea homeostaziei (dereglarea fiziologică) legată de vârstă prin integrarea biomarkerilor din sânge. Echipa a plasat efectele dietei în cadrul geometric pentru nutriţie şi a analizat macronutrienţii şi 19 micronutrienţi.

De aici, autorii studiului au creat opt modele care explorează diferiţi predictori nutriţionali. De asemenea, aceştia s-au asigurat că au ajustat diverşi factori relevanţi suplimentari, cum ar fi venitul, nivelul de educaţie, vârsta, activitatea fizică, numărul de comorbidităţi, sexul şi obiceiurile actuale de fumat.

Acest proces a dus la identificarea a patru modele generale: 
 
  • Nivelul optim al aportului de nutrienţi a depins de criteriul de îmbătrânire ales. Un aport ridicat de proteine a îmbunătăţit sau a scăzut unii parametri de îmbătrânire, dar un nivel ridicat de carbohidraţi i-a îmbunătăţit sau i-a scăzut pe alţii.
  • În anumite cazuri, nivelurile intermediare de nutrienţi au avut rezultate bune.
  • Se pare că există o toleranţă largă pentru modelele de aport de nutrienţi, iar aceasta nu se abate prea mult de la norme (platouri homeostatice).
  • Nivelurile optime pentru un nutrient depind adesea de nivelurile unui alt nutrient (vitamina E şi vitamina C) (de notat că abordările analitice mai simple nu sunt în măsură să înţeleagă şi să detecteze astfel de asocieri).

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici