În afacerea "Malware", 21 de persoane arestate

Miercuri, au fost prezentaţi instanţei 18 adulţi şi un tânăr de 17 ani, ei fiind audiaţi, iar în final Tribunalul Vâlcea a emis mandate de arestare preventivă. Pentru cei 18 adulţi instanţa a decis arestarea pentru 29 de zile, iar pentru minor pentru 19 zile.

Totodată, instanţa a emis două mandate în lipsă, pe numele unor persoane aflate în Canada şi Statele Unite.

Avocaţii au contestat decizia, recursul urmând a fi judecat, vineri, de Curtea Apel Piteşti.

Acţiunea "Malware" - cum sunt denumite în general fişierele transmise prin internet care provoacă daune computerelor atunci când sunt accesate - s-a soldat cu reţinerea a 14 persoane, confiscare de echipamente IT şi bani, sechestrare de vile, apartamente, autoturisme de lux.

Membrii reţelei din Vâlcea, care intrau ilegal în sisteme şi conturi bancare, după care organizau licitaţii fictive pe diferite site-uri, au obţinut peste 400.000 de euro, achiziţionându-şi vile, apartamente şi autoturisme de lux, proporţional cu rolul şi ierarhia pe care o aveau în grup, informează Ministerul Public.

Astfel, în cursul zilei de marţi, s-au efectuat 34 de percheziţii domiciliare în diverse locaţii din Râmnicu Vâlcea, Drăgăşani, Bucureşti, Alexandria, Sibiu, Hunedoara.

În urma percheziţiilor efectuate la 26 de învinuiţi, au fost identificate bunuri ce au legătură cu obiectul cauzei, precum: laptop-uri, unităţi PC şi harddisk-uri, telefoane mobile, memory stick-uri, modemuri, cartele sim, receivere, swich-uri, sume de bani în lei, euro, lire sterline, dolari.

Modul de operare al membrilor acestui grup infracţional constă în postarea unor anunţuri de vânzare de bunuri (pe care nu le deţin în realitate), apelând la site-uri specializate de comerţ electronic (E-Bay.com, Equine.com, Craigslist.com).

Potrivit anchetatorilor, accesul la aceste site-uri se face, de regulă, folosindu-se datele de identificare ale altor persoane, inclusiv date ale cărţilor de credit aparţinând acestora, informaţii obţinute prin lansarea de mesaje spam, determinându-i astfel să dezvăluie date personale (metoda phishing).

Datele astfel obţinute erau folosite pentru înscrierea neautorizată, cu identitatea persoanei respective, pe site-urile de comerţ online.

După postarea anunţurilor de vânzare a unor bunuri, aceştia îşi determinau victimele să achiziţioneze bunurile şi să efectueze plata fie prin sisteme de transfer rapid de bani (Western Union, Money Gram), fie prin depuneri în conturi bancare pe nume fictive de beneficiari. Aceste identităţi fictive erau folosite de membri grupării în scopul ridicării sumelor transferate de victime.

Sumele rezultate din aceste activităţi erau trimise în ţară prin servicii de transfer rapid de bani, de această dată folosindu-se o identitate fictivă a expeditorului şi una reală a beneficiarului, care au acelaşi nume, urmărindu-se crearea unei false impresii cu privire la existenţa unui legături familiale.
Pe lângă transferul rapid de bani, membrii grupului infracţional apelau, pentru aducerea în ţară a banilor, fie la depunerea în conturi bancare, fie la serviciile unor transportatori auto, explică Ministerul Public.

Prin aceste modalităţi se încerca crearea unui circuit al banilor proveniţi din faptele ilicite, care să ascundă adevărata destinaţie a sumelor şi identitatea reală a autorilor, membrii grupării punând, practic, la punct chiar o reţea de spălare a banilor rezultaţi din faptele ilicite.

O altă manieră de comitere a faptelor constă în efectuarea de transferuri neautorizate din conturile bancare ale unor societăţi străine, în conturi controlate de autori, intrarea în posesia acestora fiind realizată prin transferuri repetate ale sumelor obţinute ilicit, cu ajutorul unor complici.

La percheziţiile desfăşurate, procurorii DIICOT au beneficiat de prezenţa unor agenţi FBI (cu care au colaborat în cadrul investigaţiilor efectuate) şi au fost sprijiniţi de lucrători ai Poliţiei Judiciare din cadrul BCCO Piteşti şi SCCO Vâlcea, de Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei "Vlad Ţepeş" din Bucureşti.

Procurorii au dispus reţinerea unui număr de 14 învinuiţi, din cei 15 iniţial suspectaţi, care au fost duşi la sediul DIICOT- Biroului Teritorial Vâlcea, pentru audieri.

Din datele de anchetă, a rezultat faptul că membrii reţelei se ocupau cu pătrunderea fără drept în sisteme şi conturi bancare, după care organizau licitaţii fictive pe diferite site-uri, unde au atras sute de cetăţeni străini. Ei au reuşit să obţină sume importante de bani, peste 400.000 de euro, achiziţionând în acelaşi timp bunuri imobile, apartamente şi vile, precum şi autoturisme de lux, proporţional cu rolul şi ierarhia pe care o aveau în grup.

Poliţia Română precizează că, dată fiind complexitatea acţiunii şi ingeniozitatea modurilor de operare folosite de membrii acestei grupări infracţionale, a fost nevoie de monitorizarea permanentă a acestora, folosindu-se cu eficienţă poliţişti din diverse structuri operative specializate precum şi specialişti FBI.

''Amploarea fenomenului privind criminalitatea informatică la nivelul judeţului Vâlcea a determinat poliţiştii din această structură să-şi intensifice activităţile de investigare, identificând mai multe grupuri criminale organizate constituite în scopul săvârşirii infracţiunilor de acest gen. Pentru identificarea şi tragerea la răspundere a suspecţilor de comiterea de astfel de fapte s-au desfăşurat activităţi în echipe complexe coordonate de procurori din cadrul DIICOT - Serviciul Teritorial Vâlcea'', mai arată Poliţia Română.

Anchetatorii români, împreună cu specialişti FBI, au stabilit în urmă cu o lună modul de operare în ampla acţiune desfăşurată, marţi, în Vâlcea, Bucureşti, Hunedoara şi Sibiu, unde au fost ridicate24 de persoane în legătură cu licitaţii prin internet, au informat surse oficiale.

Liderul reţelei se numeşte Romeo Chiţă, el fiind găsit în locuinţa pe care a închiriat-o de la soţia deputatului PDL Neamţ, Dumitru Puzdrea.

Deputatul PDL Dumitru Puzdrea a declarat, marţi, pentru MEDIAFAX, că nu ştie despre descoperirea de către procurorii DIICOT a liderului unei reţele de fraude pe internet în locuinţa sa, că soţia sa a închiriat apartamentul unei persoane, iar Poliţia urmează să le dea mai multe detalii.