În Banat nu se mănâncă găină de Revelion, iar fetele îşi află ursitul

În judeţele Timiş şi Caraş-Severin se mai păstrează o mulţime de datini legate de sărbătorile de iarnă, printre care şi de Anul Nou. Multe dintre aceste obiceiuri şi ritualuri tradiţionale îşi au originea în vremuri străvechi.

Astfel, în unele localităţi din Banatul Montan, judeţul Caraş-Severin, sătenii ştiu ce luni vor fi ploioase sau secetoase pe baza unui calendar din foi de ceapă. Acest obicei se practică în noaptea de ajun de An Nou, când se taie din ceapă doisprezece foi, care sunt botezate cu numele lunilor din an. Foile se aşează pe pervazul unei ferestre şi se pune sare în cantităţi egale în fiecare coajă. După miezul nopţii, sătenii încep să aprecieze lunile ploioase după cantitatea de apă care se strânge în fiecare foaie de ceapă.

De asemenea, bănăţenii nu mănâncă la masa de Revelion găină, pentru că se spune că nu le va merge bine. În schimb, preferă cocoşul, curcanul sau raţa, ca să aibă noroc în noul an, piftia, pentru ca fetele să aibă tenul curat, peştele, care semnifică prosperitatea, şi gogoşile, semn al hărniciei.

Totodată, bărbaţii din satele bănăţene beau în noaptea de Anul Nou câte un pahar cu ţuică din prune fiartă, îndulcită cu zahăr ars şi în care se pun sâmburi de nuci, ca să fie sănătoşi.

Ajunul de Anul Nou este aşteptat şi de fetele nemăritate din Banat care vor să ştie cu cine se vor căsători. Potrivit tradiţiei, acestea se piaptănă şi se uită într-o oglindă care are câte o lumânare în fiecare din cele patru colţuri şi sunt convinse că astfel îşi vor vedea ursitul.