În Codul Educaţiei, învăţământul privat nu poate fi finanţat de stat

În Codul Educaţiei, trebuie alocat învăţământului minimum 7% din PIB, raportul Miclea prevede cel puţin 6% sau din alte surse, potrivit legii.

Finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat cuprinde finanţarea de bază şi finanţarea complementară. Unităţile de învăţământ preuniversitar de stat funcţionează ca unităţi finanţate din fonduri alocate de la bugetul de stat, de la bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale pe a căror rază îşi desfăşoara activitatea, şi din alte surse, potrivit legii.

Finanţarea de bază asigură desfăşurarea în condiţii normale a procesului de învăţământ la nivel preuniversitar, conform standardelor naţionale şi se asigura prin bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale de care aparţin unităţile de învăţământ, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi din alte venituri ale bugetelor locale.

Finanţarea complementară asigură cheltuieli de capital, cheltuieli sociale ăi alte cheltuieli asociate procesului de învăţământ. Finanţarea complementară se asigură din bugetele locale şi din alte surse, potrivit legii.

Raportul Miclea mai prevedea şi o finanţare suplimentară care se acordă ca sumă globală din bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării pentru premierea unităţilor de învăţământ cu rezultate deosebite în domeniul incluziunii sau în domeniul performanţelor şcolare.

Totodată, consiliile locale şi consiliile judeţene pot contribui la finanţarea suplimentară, acordând granturi unităţilor de învăţământ, în baza unei metodologii proprii. Unităţile de învăţământ preuniversitar de stat pot obţine venituri proprii din activităţi specifice, conform legii, din donaţii, sponsorizări, alte surse legal constituite. Iar veniturile proprii nu diminuează finanţarea de bază, complementară sau suplimentară şi sunt utilizate conform deciziilor consiliului de administraţie.

Tot raportul Miclea prevedea că Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării finanţează anual, prin bugetul programelor naţionale competiţii între şcoli care se bazează pe evaluarea instituţională a fiecărei unităţi de învăţământ după incluziune şi performanţă şi se realizează o clasificare a şcolilor pe 5 niveluri ("Excelent", "Foarte bun", „Bun”, „Satisfăcător”, "Nesatisfăcător"). Sunt premiate substanţial atât şcolile cu excelenţă în incluziune, cât şi cele cu excelenţă în performanţă, publice sau private. Şcolile care obţin calificativul "Satisfăcător" sau "Nesatisfăcător" se supun monitorizării în vederea corecţiei sau se desfiinţează, fără a afecta în nici un fel interesul elevilor.

În baza unei metodologii specifice, şcolile vor desemna Profesorul anului, ca semn al excelenţei în predare. La nivel judeţean şi naţional va fi desemnat Profesorul anului pentru fiecare disciplină din planul de învăţământ. Excelenţa în predare va fi recompensată financiar, în baza unei metodologii stabilite prin ordin al ministrului Educaţiei, Cercetării şi Inovării.