Cum a schimbat pandemia mobilitatea. În România numărul vizitatorilor din parcuri a crescut cu 73%

Numărul românilor care merg în parcuri sau în alte spaţii în aer liber precum plaje, parcuri naţionale ori pieţe este cu 73% mai mare în august decât înainte de pandemie, arată o analiză a Our World in Data. Comparaţia se face între cifrele de la începutul lunii august şi o valoare mediană a perioadei dintre 3 ianuarie şi 6 februarie, cele cinci săptămâni de dinainte de extinderea rapidă a pandemiei.

Creşterea puternică a numărului de vizitatori din parcuri şi spaţii de petrecere a timpului în aer liber poate fi pusă pe seama faptului că oamenii ocolesc acum spaţiile închise unde riscul de răspândire a bolii e mai mare. Totodată, în cazul României contează şi faptul că e vară şi atunci oamenii petrec mai mult timp în aer liber ca în ianuarie-februarie.

Creşterea numărului de vizitatori pentru astfel de obiective sau locuri se remarcă în toate ţările din Europa, ba chiar în România e mai lent ritmul ca în alte ţări precum Polonia (plus 204%) sau Olanda (172%).

În ceea ce priveşte traficul din mijloacele de transport în comun (indicatorul analizat este numărul de persoane din staţiile de metrou, tren sau autobuz), evoluţiile sunt diferite în Europa. Pe piaţa locală traficul din mijloacele de transport în comun a scăzut cu 12%, pe când în Polonia sau Franţa se remarcă o creştere. Cifrele depind mult de evoluţia numărului de cazuri din fiecare ţară, de cât de populare sunt în general mijloacele de transport în comun şi de modul în care s-au poziţionat autorităţile vizavi de folosirea lor în vremuri de pandemie. Pe piaţa locală mai multe voci au spus că aceste spaţii sunt considerate a avea un risc mare de transmisie a bolii din cauza faptului că de multe ori nu există posibilităţi de distanţare socială. Totodată, un alt motiv pentru care traficul a scăzut este faptul că în continuare mulţi salariaţi lucrează de acasă. În ultima perioadă însă există un număr tot mai mare de firme care le cer angajaţilor să revină la birou chiar şi în ture sau parţial.

Astfel, dacă în aprilie, la jumătatea luni, în plină stare de urgenţă, scăderea era de 55%, ea s-a temperat treptat.

În perioada stării de urgenţă toţi indicatorii analizaţi de Our World in Data au fost pe minus din cauza măsurilor impuse de autorităţile locale şi de pretutindeni. Apoi, unii indicatori au reuşit să revină pe plus, cum e cazul numărului de cumpărători din supermarketuri şi farmacii. În România traficul e acum mai mare cu 2% faţă de ianuarie-februarie. În perioada de dinaintea stării de urgenţă spre exemplu crescuse cu 20%, iar apoi s-a prăbuşit cu până la 93% în cea mai „neagră zi“ pe 19 aprilie, în ziua de Paşte. Atunci majoritatea unităţilor de retail au fost închise indiferent de formatul lor, singurele excepţii fiind magazinele non-stop. În rest, declinul nu a fost mai mare de 50%. Înainte de starea de urgenţă s-au înregistrat creşteri importante pentru că românii şi-au făcut provizii.

Această situaţie poate fi explicată de faptul că în perioada stării de urgenţă românii erau îndemnaţi de autorităţi să iasa mai rar din casă şi să cumpere mai multe produse odată. Totuşi, supermarketurile şi farmaciile erau printre puţinele magazine rămase deschise, faţă de cele de modă sau decoraţiuni unde traficul a fost timp de câteva luni la -90%, conform jucătorilor din piaţă. Motivul este faptul că aceste magazine sunt amplasate în malluri şi centre comerciale închise până pe 15 iunie cele mari şi până pe 15 mai cele mai mici sau parcurile de retail.

În continuare, chiar şi după deschidere, acestea funcţionează parţial, fără restaurante, cinematografe sau locuri de joacă. De aceea, traficul e în continuare sub cifrele pre-pandemie. Scăderile din România variază de la -9% la -20% după deschidere, pe când în Polonia există un plus de 20% semn că oamenii şi-au reluat obiceiurile.