În salonul bebeluşilor ucişi de incendiu la Maternitatea Giuleşti au fost cinci zone de ardere

Potrivit rechizitoriului Secţiei de Urmărire Penală şi Crimnalistică a Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, evenimentul produs la Spitalul Clinic de Obstetrică şi Ginecologie "Prof. Dr. Panait Sârbu" din Bucureşti, în Salonul de Terapie Intensivă din cadrul Secţiei de Neonatologie, a fost determinat de un proces fizico-chimic incendiv.

Focarul multiplu al incendiului a fost localizat lângă peretele sudic al Salonului de Terapie Intensivă, având o suprafaţă de aproximativ 2,5 metri.

Sursa de iniţiere a incendiului produs în Salonul de Terapie Intensivă a fost supraîncălzirea elementelor de contact ale ştecărului montat pe cablul de alimentare cu energie electrică al aparatului de condiţionare a aerului AC1, consemnează procurorii în rechizitoriu.

"În baza evaluărilor şi constatărilor efectuate asupra obiectelor distruse sau focarului multiplu, se evidenţiază cinci zone de ardere intensă, situate la cote diferite: două zone de ardere la nivelul pardoselii, unul lângă peretele sud-estic (cu ferestre) la circa 2,2 m faţă de peretele pe care era amplasată chiuveta de porţelan şi altul poziţionat în faţa acestuia, perpendicular pe perete la circa 0,4 m; trei zone situate în proximitatea peretelui sud-estic (cu ferestre) la distanţe cuprinse între 1,9 şi 3 metri faţă de peretele pe care era amplasată chiuveta de porţelan la nivele superioare de 0,8 metri, 1,5 metri şi 3,2 metri", se arată în rechizitoriu.

Anchetatorii precizează că dintre aceste focare, unul este iniţial, celelalte fiind focare rezultate prin propagarea incendiului, "având ca suport de transfer materialele combustibile aparţinând sau din vecinătatea focarului iniţial care a fost incendiat de către sursa de aprindere".

Toate datele existente, constatările, analizele, testele şi modelările efectuate, amprenta evenimentului, identificarea focarului multiplu, coroborate cu locul de amplasare a sursei de iniţiere permit descrierea mecanismului producerii evenimentului, spun procurorii, redând momentele producerii incendiului.

Momentul 0 - Atmosfera din încăpere era deja îmbogăţită în O2 cu cel puţin l % vol. (oxigen provenit de la trei incubatoare pentru care există astfel de date înscrise în raportul de tură din data de 16 august 2010 din registrul asistentelor). Instalaţia de condiţionare a aerului din încăpere era în funcţiune pentru a putea menţine temperatura din încăpere într-un domeniu necesar funcţionării aparaturii medicale (de exemplu, pentru incubatorul CALEO Drăger temperatura mediului ambiant pentru funcţionare este cuprinsă între 20 °C şi 35 °C), luând în considerare faptul că afară era cald şi în încăpere existau multe aparate consumatoare de energie electrică şi generatoare de căldură în funcţionarea lor normală.

Momentul 1 - Creşterea de temperatură pe elementele ştecărului continuă până la aprinderea materialului plastic al carcasei acestuia şi al izolaţiei cablului, care începe să ardă cu flacără, lucru facilitat şi de atmosfera îmbogăţită în oxigen a încăperii.

Momentul 2 - Amplasarea prizei pe perete, la nivelul părţii superioare a dulapului cu rafturi, depozitarea de materiale inflamabile pe acest dulap - hârtii, documentaţii tehnice ale aparatelor utilizate în sala de reanimare şi două casete din material plastic cu filme radiologice (Concluzii preliminare ITM Bucureşti) au determinat propagarea focului de la carcasa de plastic a ştecărului şi a izolaţiei de PVC a cablului la aceste materiale combustibile, focul dezvoltându-se la nivelul superior al dulapului cu rafturi. Totodată, cablul electric se comportă ca un fitil şi conduce focul de la ştecăr către ACI pe care apoi îl incendiază în zona de intrare a cablului în aparat.

Momentul 3 - Unele părţi ale materialelor incendiate, precum şi picături de material plastic topit provenit de la casetele din material plastic cu filme radiologice sau de la carcasa de material plastic a aparatului ACI cad pe dulapul cu opt sertare unde incendiază: un perete lateral din plexiglass al hotei cu flux laminar, partea laterală a dulapului cu rafturi, precum şi partea superioară a dulapului cu opt sertare, dimensiunea şi intensitatea focului fiind în creştere.

Momentul 4 - Peretele lateral din plexiglass al hotei cu flux laminar arde o vreme pe exterior după care flăcările pătrund în interior şi incendiază materialele combustibile aflate pe masa de lucru de sticlă precum şi ceilalţi pereţi de plexiglass.

Momentul 5 - Focul din interior creşte în intensitate, topeşte o parte din plasa metalică a filtrului hotei din care cad stropi care se aplatizează la contactul cu suprafaţa netedă a sticlei din masa de lucru. Peste acest material topit aplatizat cad şi alte elemente, cum ar fi bucăţi de plexiglass topit, în care de asemenea cad stropi de metal topit.

Momentul 6 - Focul se dezvoltă în interiorul şi în vecinătatea hotei astfel că fluxul termic rezultat determină aprinderea vaporilor substanţelor uşor inflamabile existente în diverse recipiente deschise aşezate pe rafturile dulapului (recipient cu alcool sanitar în care stătea pensa). Acest lucru amplifică şi accelerează dezvoltarea incendiului care se extinde şi pe latura dinspre interior a dulapului.

Momentul 7 - Atunci când pereţii laterali şi frontal ai hotei sunt suficient de afectaţi termic încât să nu mai poată susţine partea superioară metalică a hotei, în care se afla şi ventilatorul acesteia, are loc răsturnarea şi căderea hotei (mai puţin partea inferioară cu masa de lucru din sticlă) de pe dulapul cu opt sertare înspre birou, loc unde continua să ardă plexiglassul, afectând termic casetiera şi tăblia biroului, precum şi linoleumul.

Momentul 8 - Atunci când materialul plastic incendiat al aparatului AC1 nu mai poate susţine greutatea elementelor componente (motor, ventilator, placă electronică) , aaparatul de aer condiţionat se dezmembrează şi cade, separându-se de structura metalică a răcitorului/condensatorului, care rămâne ancorată pe perete în conductele metalice care străpungeau zidul şi erau conectate la unitatea externă cu compresor, amplastă în exteriorul clădirii. Elemente componente ale AC1 cad fie pe masa de lucru a părţii inferioare a hotei cu flux laminar rămasă pe dulapul cu opt sertare (în materialele topite şi solidificate găsite pe masa de lucru s-a identificat un grătar de oţel aparţinând aparatului AC1), fie în spatele dulapului cu opt sertare unde materialele combustibile ale AC1 continua să ardă incendiind şi partea din spate a dulapului.

Momentul 9 - Aerul foarte fierbinte şi radiaţia termică directă afectează termic integritatea robineţilor de oxigen şi aer comprimat, confecţionaţi din material plastic, situaţi pe peretele din stânga uşii de acces cu cartelă. Aceştia nu mai sunt etanşi şi eliberează oxigen şi aer comprimat la presiunea din reţea în direcţia focului, ceea ce conduce la accelerarea procesului de ardere a elementelor incendiate şi creşterea în intensitate a focului.

Momentul 10 - Focul dezvoltat în spatele dulapului cu opt sertare afectează puternic peretele şi determină desprinderea tencuielii şi a faianţei de pe acest perete care antrenează în cădere şi elementele externe ale prizei şi odată cu acestea sunt extrase şi ploturile ştecărului care cad în moloz. Pe perete rămân expuse efectelor termice şi fumului: doza cu elementele interne ale prizei (soclu ceramică şi lamele de contact) şi tubul din material PVC prin care treceau conductoarele electrice ale prizei.

Momentul 11 - Intervenţia salvatorilor, oprirea alimentarii cu oxigen, aer comprimat şi energie electrică.

"Producerea unei explozii de amestec exploziv constituit din gaze/vapori/prafuri inflamabile şi aer în Salonul de Terapie Intensivă se infirmă întrucât: nu s-au constat, la faţa locului, efecte dinamice materializate prin distrugeri de tipul celor menţionate mai sus; nu au existat în salon gaze inflamabile, lichide în stare de vapori inflamabili sau prafuri combustibile în suspensie în aerul din salon, astfel încât să se formeze o atmosferă explozivă înainte de apariţia unei surse de aprindere", mai notează procurorii.

Prin rechizitoriu - în care procurorii au stabilit responsabilităţile a cinci persoane fizice şi una juridică în cazul privind incendiul de la Giuleşti - au fost deferiţi justiţiei, luni, asistenta Florentina Daniela Cârstea şi Spitalul Clinic de Obstetrică şi Ginecologie "Prof. Dr. Panait Sârbu", pentru ucidere din culpă (cu consecinţa decesului a şase nou-născuţi) şi vătămare corporală gravă din culpă (cinci infracţiuni); fostul manager al spitalului Bogdan Marinescu, alături de angajaţii Dima Vasile, Toma Adrian Ioan şi Oprea Gigel, pentru neglijenţă în serviciu cu consecinţe deosebit de grave.