În starea de alertă pot fi restrânse drepturile şi libertăţile? Ce este permis şi ce nu: explicaţiile oferite de avocaţi

Declararea stării de alertă după încetarea stării de urgenţă poate părea uşor anacronică, spune avocatul Codrin Ţarălungă.
Restrângerea drepturilor şi libertăţilor nu poate fi dispusă de autorităţile care compun comitetele pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă.
„Orice restrangere de drepturi şi libertăţi nu poate fi realizată decât prin adoptarea unui act normativ de tipul unei legi organice”

15331 afișări

Imaginea articolului În starea de alertă pot fi restrânse drepturile şi libertăţile? Ce este permis şi ce nu: explicaţiile oferite de avocaţi

“Starea de alertă” poate fi instituită în cazul iminentei apariţiei sau a declanşării unei situaţii de urgenţă. Fără doar şi poate, că “situaţia de urgenţă” pandemia întră în sfera de aplicare a stării de alertă cu un singur corectiv, respectiv acela că starea actuală este “în plină desfăşurare spre regres”.

„Din această perspectivă, declararea stării de alertă după încetarea stării de urgenţă poate părea uşor anacronică având în vedere că, din punctul de vedere al gradualităţii şi al măsurilor care pot fi adoptate, starea de urgenţă este cel mai înalt grad de alertă non-militară”, explică avocatul Codrin Ţarălungă.

Starea de alertă are un caracter eminamente preventiv, pe durata căreia autorităţile publice organizate în comitete de urgenţă sunt obligate să intervină pentru “prevenirea”, “limitarea” şi “înlăturarea” stării de forţă majoră.

Managementul situaţiei de urgenţă este guvernat de o serie de principii printre care se regăseşte şi cel stabilit la art. 3 alin. c) respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului;

„În ceea ce priveşte măsurile care pot fi luate în cadrul stării de alertă declarată în mod legal, OUG nr. 21/2004 dispune, la art. 4, alin (2) că acestea sunt “… orice măsuri care sunt necesare pentru înlăturarea stării de forţă majoră”, iar potrivit alin (3) acestea “trebuie să fie proporţionale cu situaţiile care le-au determinat şi se aplică cu respectarea condiţiilor şi limitelor prevăzute de lege”, mai spune avocatul.

În ceea ce priveşte măsurile care privesc “participarea” populaţiei la gestionarea situaţiei de criză, actul normativ face referire doar la “evacuare” şi, într-o oarecare măsură la “obligaţiile cetăţenilor şi ale operatorilor economici în ceea ce priveşte participarea la activităţi în folosul comunităţilor locale”, de unde se poate deduce că orice alte măsuri, şi cu atât mai puternic cuvânt cele restrictive de drepturi şi libertăţi, nu pot fi dispuse de către autorităţile care compun comitetele pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă.

Astfel de măsuri sunt un atribut exclusiv al Parlamentului pe calea adoptării unei legi organice.

Un alt argument în sensul în care în starea de alertă nu pot fi dispuse măsuri restrictive de drepturi şi libertăţi este şi faptul că, în funcţie de evoluţia situaţiei de urgenţă, comitetele de gestionare propun (către Guvern care, la rândul sau, propune Preşedintelui României) instituirea stării de urgenţă.

„Orice limitări sau restrângeri de drepturi ar putea fi adoptate doar în condiţiile legii. Potrivit stadiului actual de reglementare, orice restrangere de drepturi şi libertăţi nu poate fi realizată decât prin adoptarea unui act normativ de tipul unei legi organice. Se poate observa că în acest moment – obligat să între în legalitate şi de către Decizia CCR cu privire la neconstituţionalitatea unora dintre măsurile dispuse în starea de urgenţă – Guvernul României a pregătit şi înaintat în Parlament un proiect de lege care să regelementeze măsurile care ar putea fi adoptate în starea de alertă”, a mai explicat Codrin Ţarălungă.

La încetarea stării de urgenţă vor înceta şi măsurile dispuse pe durata stării de urgenţă, inclusiv cele privind restricţiile şi limitările drepturilor şi libertăţilor.

Legalitatea şi utilitatea declarării stării de alertă s-ar verifica numai cu condiţia respectării pe deplin a nuanţei care o diferenţiază faţă de starea de urgenţă: caracterul eminamente preventiv al măsurilor faţă de cel mai energic şi cu un caracter pronunţat coercitiv (în măsura necesară), cum este cel al stării de urgenţă.

„Din acest ultim punct de vedere, poate părea oarecum anacronică adoptarea unei stări de alertă după ridicarea stării de urgenţă, aspect care ar putea să ridice inconveniente de logică juridică şi autorităţilor care ar trebui să se concentreze în identificarea unor variante mai adaptate necesităţilor reale ale populaţiei”, mai punctează specialistul.

ULTIMELE ȘTIRI

Vezi mai multe articole din categoria social

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Taguri:: stare,; alerta,; masuri,; urgenta,; stare de urgenta,; drepturi,; gestionare,; avocat,; permis

Citește pe alephnews.ro: PSD, PNL și UDMR își împart ministerele. Cine conduce România?

Citește pe www.zf.ro: S-a terminat cu sunatul după doctori, vânatul de programări şi aşteptatul. 2025 va fi anul revoluţiei tehnologice şi în sănătate. Ce vor putea face pacienţii în viitorul apropiat. VIDEO

Citește pe www.zf.ro: Cum poate România să ajungă o forţă în regiune şi să lase în urmă toţi vecinii

Citește și: Incident grav în Capitală. Poliţist zgâriat de un interlop infectat cu HIV, sub tratament la „Matei Balş”

Citește și: Starea de alertă este tot starea de urgenţă, dar cu alt nume / Libera circulaţie nu poate fi oprită doar prin dorinţa unor funcţionari din ministere

Citește și: Există posibilitatea ca starea de alertă să nu intre vineri în vigoare. În weekend, autorităţile ar putea spera doar la atitudinea ta de cetăţean responsabil

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.