Articolul 155, alin 1, vizat de sesizarea la CCR prevede: „Cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză.”
În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă care prevede întreruperea cursului termenului prescripţiei răspunderii penale prin îndeplinirea „oricărui act de procedură în cauză”, este neconstituţională.
În motivarea soluţiei de admitere, Curtea a constatat că dispoziţiile art.155 alin.(1) încalcă prevederile constituţionale referitoare la dreptul la un proces echitabil.
„Pentru pronunţarea acestei soluţii, Curtea a reţinut, de principiu, că întreruperea cursului termenului de prescripţie a răspunderii penale devine eficientă, producându-şi efectele, într-o manieră completă, doar în condiţiile existenţei unor pârghii legale de încunoştinţare a persoanei în cauză cu privire la debutul unui nou termen de prescripţie. În acest sens, Curtea a reţinut că se impune a fi garantat caracterul previzibil al efectelor dispoziţiilor art.155 alin.(1) din Codul penal asupra persoanei care a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală, inclusiv prin asigurarea posibilităţii acesteia de a cunoaşte aspectul intervenirii întreruperii cursului prescripţiei răspunderii penale şi al începerii cursului unui nou termen de prescripţie”, se arată în motivarea CCR.
Totodată, se arată că a accepta soluţia contrară înseamnă a crea, cu ocazia efectuării unor acte procedurale care nu sunt comunicate suspectului, o stare de incertitudine perpetuă, dată de imposibilitatea unei aprecieri rezonabile a intervalului de timp în care poate fi trasă la răspundere penală pentru faptele comise, incertitudine ce poate dura până la împlinirea termenului prescripţiei speciale.