Începe şcoala. Clădiri de lux construite în mai multe localităţi stau goale pentru că nu sunt copii

Într-o localitate din Gorj, elevi care nu reuşesc nicicum să ia bacalaureatul au la şcoală sală de forţă şi terenuri de fotbal. Primarul, şi el fără diplomă de bacalaureat, a decis să investească în sport şi să afle între timp din ce cauză au elevii rezultate slabe.

Galaţi

În judeţul Galaţi două unităţi sunt închise de ani de zile din cauza numărului mic de elevi

Două şcoli din judeţul Galaţi, construite în anii 2000, sunt închise de aproape un deceniu din cauza lipsei de elevi. Investiţia în cele două unităţi, una din oraş, alta de la ţară, depăşeste suma de 400.000 de euro.

Şcoala din mediul rural a intrat în conservare, iar autorităţile locale alocă sume importante de bani ca să nu se degradeze, în timp ce unitatea din oraşul Galaţi s-a transformat în grădiniţă.

Şcoala din satul gălăţean Plevna a fost construită între anii 2005-2007 printr-un proiect al BERD, în valoare de 200.000 de euro. Clădirea realizată din panouri de tip sandwich are două clase şi anexe şi a fost utilizată doar doi ani, fiind închisă deoarece la cursuri nu s-a adunat numărul necesar de elevi. Autorităţile locale spun că de aproape 10 ani fac eforturi ca să ţină clădirea în conservare.

„Şcoala din satul Plevna a fost construită în 2005, a funcţionat câţiva ani, iar în 2009 Inspectoratul Şcolar a decis să o închidă. Clădirea este în conservare, noi o întreţinem în limita bugetului. Este făcută din panouri tip sandwich. Noi în toată comuna avem în jur de 200 de copii, ne confruntăm cu natalitate scăzută, ca peste tot în România. Copiii din satul Plevna merg cu microbuzul şcolar la şcoala din Rediu”, a declarat, la solicitarea MEDIAFAX, primarul comunei Rediu, Fănel Mihai.

Clădirea a fost construită deşi în satul gălăţean erau foarte puţini copii. Autorităţile şcolare de atunci au decis să închidă unitatea şi altele aflate în situaţii asemănătoare deoarece actul educaţional nu este eficient când în acelaşi spaţiu sunt adunaţi elevi din ani de studiu diferiţi.

„În judeţul Galaţi, conform documentelor noastre, avem patru unităţi relocate. Este vorba despre trei şcoli şi o grădiniţă unde erau puţini elevi şi aceştia au fost mutaţi la alte unităţi din comunele respective. Este vorba despre eficienţă, nu este recomandat să ţii jumătate de clasă. Clădirile intră în conservare sau primesc altă utilizare de la Primărie, dar la Galaţi nu au fost pierdute spaţii”, a spus, pentru MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al IŞJ Galaţi, Oana Enache.

Probleme au fost şi la singura şcoală din oraşul Galaţi, construită în totalitate după revoluţie. Clădirea a fost ridicată pe terenul unei şcoli vechi, iar investiţia începută în anul 2002 şi terminată în 2004 a depăşit valoarea de 200.000 de euro.

În anul 2016, şcoala s-a desfiinţat din cauza numărului mic de elevi, iar clădirea a fost la un pas să intre în conservare. Pe ultima sută de metri, reprezentanţii Inspectoratului Şcolar au acordat spaţiul unui grădiniţe din oraş.

„Şcoala Nicolae Mantu s-a desfiinţat, elevii de acolo au fost mutaţi la altă unitate de învăţământ. Erau puţini elevi, dar spaţiul este folosit acum de o grădiniţă. Aceasta avea nevoie de spaţiu şi am găsit acolo, am rezolvat problema, astfel încât să nu rămână neutilizată o clădire bună”, a declarat, pentru MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al ISJ Galaţi, Oana Enache.

Potrivit datelor oficiale, din totalul de 421 de unităţi şcolare din judeţul Galaţi, 92 de şcoli şi grădiniţe nu sunt autorizate de Direcţia de Sănătate Publică pentru a funcţiona în anul şcolar 2018-2019. Dintre unităţile şcolare neautorizate, 16 se află în mediul urban şi 76 sunt la ţară.

Gorj

După ce au investit peste trei milioane de lei pentru reabilitarea liceului din Turburea, unde niciun elev nu a promovat prima sesiune a examenului naţional de Bacalaureat din 2018, autorităţile au decis să amenajeze o sală de forţă şi un nou teren de fotbal, care au costat 60.000 de lei.

Liceul Tehnologic Turburea a fost reabilitat, anul trecut, cu fonduri de la Banca Mondială, în valoare de peste trei milioane de lei. Cei aproximativ 600 de elevi vor putea studia în clase cu mobilier nou, au toalete în interior şi o bază sportivă modernă. Deşi au condiţii mai bune decât copiii de la oraş, rezultatele nu au fost pe măsură. Niciun elev al unităţii de învăţământ nu a promovat prima sesiune a examenului naţional de Bacalaureat din 2018. Mai mult, nici primarul nu are diploma de Bac. Eşecul din acest an a determinat conducerea liceului şi autorităţile să transforme liceul în şcoală profesională.

Primarul Ion Bârcă le-a pregătit totuşi o surpriză elevilor. A amenajat o sală de forţă şi un teren sintetic, acoperit.

”Şcoala este 100% reabilitată. Pe lângă tot ce s-a făcut ca în fiecare an am venit cu mici surprize, tot pentru a învăţa. Le-am făcut şi o sală de forţă şi un miniteren sintetic, în interior, acoperit. Sala de forţă este mai mică, le-am pus şi o masă de tenis acolo, şi asta pe lângă cele două terenuri sintetice pe care le avem în aer liber. Totul e făcut din fonduri proprii acum, a costat vreo 600 de milioane de lei vechi, mâna de lucru nu s-a plătit, facem cu cei de la Serviciul Public. Sportul este unul din materiile care sunt cele mai importante, a face sport înseamnă sănătate, a face sport, pe lângă sănătate, înseamnă şi performanţă. Vorbim de marile atlete ale lumii, Constantina Diţă, Lidia Şimon, Eugen Şorop, care sunt de la noi. Ne putem lăuda cu mulţi, cu nume sonore, la nivel mondial”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Ion Bîrcă, primarul comunei Turburea.

În noul an şcolar, liceul a fost transformat în şcoală profesională.

”Avem aşteptări de la copii pe măsura investiţiilor. Ne axăm pe clase de meserii, copiii să înveţe o meserie, nu pe liceu. Nu am mai făcut clasă de a IX-a, doar profesională, anul acesta doar electromecanică. Mai avem doar o clasă de a XII-a şi una de a X-a. Să înveţe copilul o meserie. Ne axăm şi pe sport. E cu tradiţie. Avem atleta Şimon, vicecampionă olimpică şi pe Diţă, campioană olimpică din Turburea. Anul acesta, o elevă de clasa a XII-a are rezultate. Pe judeţul Gorj, suntem pe primul loc sau al doilea la rezultate la sport. Pe timpul iernii pot să desfăşoare orele de sport în condiţii normale, două clase simultan pot intra în sală, cu teren sintetic acoperit, o sală de forţă, masă de tenis, saltele de gimnastică. La Bacalaureatul de toamnă a reuşit o elevă să promoveze examenul, patru au plecat în străinătate, după ce în prima sesiune niciun elev nu a promovat examenul”, a precizat, pentru MEDIAFAX, Gheorghe Benegui, directorul Liceului Tehnologic Turburea.

Chiar nu are diplomă de Bac la cei 54 de ani, primarul s-a dovedit un desăvârşit, dovadă că a fost şi premiat pentru investiţiile realizate în comună. Acesta doreşte însă ca elevii să pună accent pe rezultatele şcolare.

”Am luat locul I la o revistă de administraţie publică la Timişoara, asta înseamnă că e o şcoală ultra modernă, cu toalete interioare, cu încălzire centrală, cu săli foarte mari, aerisite. Aici învaţă, cu cei de la liceu, grupa zero şi cei de la grădiniţă, avem în jur de 600 de elevi. Liceul rămâne profesional. Se va numi la fel. Ca şi surpriză, la seral avem deja, la ora actuală, înscrişi 38 de elevi”, a declarat Ion Bîrcă.

Edilul susţine că vina pentru rezultatele slabe obţinute de elevi la Bacalaureat le aparţine profesorilor, iar din acest an a solicitat Inspectoratului Şcolar Gorj să fie făcute frecvent inspecţii în şcoală. Acesta a aflat recent că unul dintre dascăli obişnuia să plece de la ore, lăsându-i pe elevi singuri în clasă.

”Este mâna profesorilor. De aceea a început războiul meu cu profesorii. Duci copilul până în clasa a VIII-a, când să dea capacitatea şapte copii lăsaţi corigenţi, dintr-o clasă. Am întrebat un profesor care e explicaţia şi mi-a spus că sunt analfabeţi, nu ştiu să scrie, nu ştiu să citească. I-am spus să îi fie ruşine, în primul rând că tu îi zici în clasa a VIII-a că e analfabet. L-ai dus până în clasa a VIII-a, luăm cataloagele şi vedem în catalog note de trecere. Cum a putut să ia în clasa a VI-a note mari şi acum îi spui că e analfabet? Sper din tot sufletul să pună copiii mâna pe carte, că altfel nu avem nicio soluţie. Eu le-am spus, le creez condiţii. Şi am o rugăminte: să se facă inspecţii, să meargă în comune, că numai aşa pot să pună piciorul în prag, iar profesorul să intre teama în el şi să-şi facă treaba, pentru că vine inspectorul. Nu mă dau cu profesorii ca să mă voteze, mă interesează ca cetăţeanul comunei Turburea când îşi duce copilul la şcoală să fie mulţumit că dascălul şi-a făcut datoria pe deplin. E bătaie de joc să te duci învăţător, pui telefonul pe catedră şi spui vedeţi că telefonul e deschis şi învăţătorul pleacă din clasă, spunea că îi aude dacă vorbesc, să-i sperie, copiii stăteau în clasă, dar cine să-i înveţe”, a încheiat primarul Ion Bîrcă.

Dâmboviţa

În Dâmboviţa, şcoala din comuna Dărmăneşti, a cărei construcţie a costat un milion de euro şi care a fost finalizată în 2013, nu a primit niciun elev de la inaugurare. Motivul? Iniţial, aici ar fi urmat să funcţioneze o şcoală profesională, având în vedere că un investitor anunţase intenţia ridicării unei fabrici. Investiţia nu s-a mai realizat, dar şcoala da.

Şcoala din Dărămeşti care a costat un milion de euro a fost ridicată la ieşirea din comună spre Târgovişte. Clădirea care iese din tiparul celor din zonă zace abandonată pe partea stângă a drumului.

Primarul din Dărmăneşti, Valentin Mihalache, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că aici urma să funcţioneze o şcoală cu clasele I-X. Recepţia finală a avut loc în 2013. În aceşti ani, niciun elev nu a păşit pragul unităţii de învăţământ.

“Această şcoală a costat aproape un milion de euro. Este a Primăriei. Banii au fost de la Banca Mondială. Recepţia finală a fost în 2013. Sunt mai multe motive pentru care nu a devenit funcţioală, printre acestea şi diminuarea numărului de elevi”, a declarat primarul Valentin Mihalache.

Clădirea are 2 etaje. Sunt 8 clase şi 4 laboratoare. Între timp însă în unele zone ale clădirii au apărut igrasia şi mucegaiul.

“Sunt zone care trebuie refăcute. La o clădire care zace nefolosită aşa se întâmplă. Nu are încălzire. Au apărut igrasia şi mucegaiul în anumite zone”, spune primarul din Dărmăneşti.

Edilul a precizat că este în trative cu Ministerul Afacerilor Interne pentru a fi înfiinţat aici un centru de pregătire.

La rândul său, inspectorul general şcolar al ISJ Dâmboviţa, Sorin Ion, a declarat că în condiţiile actuale această construcţie nu-şi avea rostul.

“Mă îndoiesc că cineva din inspectorat (ISJ - n.r.) a fost întrebat la momentul construcţiei cu privire la necesitatea şcolii. Eu nu eram inspector şef atunci. În condiţiile prezentate atunci de ei, construcţia era necesară, în condiţiile actuale, nu”, a declarat Ion.

Inspectorul general şcolar a precizat că şcoala a fost ridicată după ce un investitor străin şi-a arătat intenţia ca în zonă să ridice o fabrică.

“Investiţia nu s-a mai făcut. Aici ar fi urmat să fie o şcoală profesională sau liceu tehnologic. Nu s-au mai făcut. Acum Primăria e în discuţii ca aici să fie făcut un centru naţional ISU”, a spus Sorin Ion.

În Dărmăneşti funcţionează două şcoli, în comună fiind aproximativ 500 de elevi.