Inculpat: Ridzi a spus că organizarea evenimentelor de 2 Mai este o chestiune politic asumată

Completul de cinci judecători al instanţei supreme a reluat, luni, dezbaterile în dosarul de corupţie al fostului ministru al Tineretului şi Sportului Monica Iacob Ridzi, aflat în faza apelurilor, după ce o primă instanţă i-a condamnat la pedepse cu executare sau suspendare pe toţi cei din dosar.

La termenul de luni al procesului, doi dintre inculpaţi - fosta consilieră a lui Ridzi, Ioana Elena Vârsta, şi fostul director general al Direcţiei Generale Economice şi Resurse Umane a MTS (martie - septembrie 2009) Paul Diaconu - au dat noi declaraţii în cauză.

Diaconu a recunoscut că a greşit şi a pus acţiunile sale pe seama îndemnurilor şi asigurărilor date de fostul ministru.

"Prima faptă pe care mi-o reproşez a fost că l-am ajutat pe inculpatul Iacobescu (Bogdan Petre Iacobescu, asociat şi administrator la firmele contractate pentru organizarea evenimentelor, n.r.), la cererea doamnei Vârsta, să întocmească oferta tehnică pentru evenimentul de la Costineşti. Am purtat discuţii atât cu doamna Ridzi, cât şi cu şefa de cabinet, doamna Cazan, le-am spus să oprim această achiziţie, întrucât nu mai este timp, dar doamna Ridzi a zis că este imposibil, că este un act asumat în faţa Guvernului sau a partidului, nu mai ştiu. Afirmaţia s-a dovedit reală, deoarece în câteva zile s-a schimbat un articol din actul normativ de înfiinţare a ministerului, pentru a putea organiza acest eveniment", a declarat Diaconu în faţa judecătorilor ICCJ.

Acesta a mai arătat că îşi reproşează faptul că a acceptat să facă parte din comisia de recepţie, în condiţiile în care nu avea experienţa necesară şi nici nu mai făcusem parte dintr-o astfel de comisie.

"Şefa de cabinet Ioana Cazan m-a chemat la birou şi mi-a spus că trebuie să recepţionez evenimentele. De aceea nu cer să fiu achitat şi nici nu merit. Nu m-am ocupat de valoarea tranzacţiei, ci doar de încadrarea ei bugetară. Am făcut nişte depuneri succesive de bani, pentru a acoperi valoarea prejudiciului - am obţinut un cont de la ANAF unde am depus bani şi voi mai depune, pentru că scopul meu nu este să mă sustrag", a mai susţinut Diaconu, în noua declaraţie dată judecătorilor.

La rândul său Ioana Vârsta a arătat că "logica organizării unui eveniment atât de amplu - era faptul că era vorba despre un minister nou înfiinţat, care dorea să marcheze acest lucru, să aibă vizibilitate".

"Decizia de externalizare a evenimentului a fost incapacitatea funcţionarilor din minister de a organiza acest eveniment" iar "la începutul lui aprilie 2009, Monica Iacob Ridzi s-a consultat cu preşedintele ANRMAP care i-a recomandat procedura încredinţării directe, deoarece totul trebuia organizat într-o perioadă foarte scurtă", a mai spus Vârsta.

"Nu am avut niciodată reprezentarea că s-ar produce vreo ilegalitate. Nu am avut nicio iniţiativă în legătură cu procedura de achiziţie publică şi niciunul dintre documentele întocmite în această procedură nu a trecut pe la mine. Sunt acuzată de falsificarea unor documente, dar eu nu le-am văzut decât la prezentarea materialului de urmărire penală", a susţinut fosta consilieră, care a mai spus că nu a avut niciun beneficiu de pe urma organizării acestui proiect şi nu şi-a imaginat că "a ajuta o instituţie publică, prin firma pe care o conducea, este la fel de penal cu a primi bani de la aceasta".

Instanţa stabilit reluarea dezbaterilor în 9 februarie, dată pentru care le-a pus în vedere apărătorilor să pregătească pledoariile finale în eventualitatea în care se vor respinge o serie de noi probe solicitate de avocaţi luni.

Fostul ministru al Tineretului şi Sportului Monica Iacob Ridzi a fost condamnată, în 27 ianuarie 2014, de ICCJ, la cinci ani de închisoare cu executare, în dosarul în care este acuzată de abuz în serviciu privind manifestările organizate în 2009 de Ziua Naţională a Tineretului, decizia nefiind definitivă.

Aceeaşi pedeapsă a fost dispusă, tot pentru abuz în serviciu, pentru Ioana Vârsta, fostul consilier al Monicăi Ridzi, în timp ce Paul Diaconu a primit doi ani şi jumătate de închisoare cu executare.

Alţi şase angajaţi ai ministerului au primit pedepse cu suspendare.

Bogdan Petre Iacobescu, asociat şi administrator la SC Artisan Consulting SRL şi SC Compania de Publicitate Mark SRL, firmele contractate pentru organizarea evenimentelor, a fost condamnat, tot cu suspendare. Aceeaşi pedeapsă au primit-o George Răzvan Nica Udangiu, asociat şi administrator la SC Artisan Consulting SRL şi SC Compania de Publicitate Mark SRL, şi Cristian Marius Negrea, asociat şi administrator tot la SC Compania de Publicitate Mark SRL.

Decizia a fost atacată cu apel la Completul de cinci judecători al instanţei supreme.

Potrivit DNA, în perioada 17 martie - 22 mai 2009, Monica Iacob-Ridzi , în calitate de ordonator principal de credite, ar fi hotărât ca, sub pretextul realizării unor manifestări de amploare la nivel naţional dedicate Zilei Naţionale a Tineretului şi externalizării serviciilor de organizare aferente, să atribuie ilegal unor firme private contracte de prestări servicii având acest obiect.

În acest scop a fost alocată firmelor Artisan Consulting SRL şi Compania de Publicitate Mark SRL suma de aproximativ 3.120.000 lei, o valoare mult mai mare decât cea solicitată şi aprobată prin buget pentru acest eveniment. Fostul ministru al Tineretului şi Sportului a hotărât, de asemenea, în mod unilateral, ca evenimentele să fie organizate în locaţii din Bucureşti, Costineşti şi 39 reşedinţe de judeţ, în care cunoştea că structurile proprii ale ministerului ori alte entităţi publice sau private vor desfăşura manifestări de acest gen, potrivit procurorilor.

De asemenea, procurorii o acuză pe Ridzi că, ulterior declanşării cercetărilor, în 13 iulie 2009, fostul ministru, cu ajutorul lui Marius Mihail Mărcuţă, ar fi intervenit să fie şterse din calculatoarele MTS aparţinând unora dintre coinculpaţi date informatice şi fişiere relevante cu privire la organizarea Zilei Tineretului, atât din agendele de poştă electronică, cât şi din memoria calculatoarelor, pentru a împiedica aflarea adevărului.

Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului s-a constituit parte civilă cu suma de 2.736.933,28 lei (640.000 de euro), precizând că îşi rezervă dreptul de a o modifica în funcţie de prejudiciul final stabilit pe baza întregului material probator din dosar.