Înfăptuirea justiţiei,de neconceput fără respectarea hotărârilor judecătoreşti-rechizitoriu CV Tudor

Nerespectarea hotărârii judecătoreşti prin împotrivirea la executarea acesteia reprezintă fapte ce aduc grave prejudicii înfăptuirii justiţiei, dar sunt şi de natură să afecteze imaginea publică a organelor judiciare cu atribuţii în domeniul ordinii şi siguranţei publice, arată procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care l-au deferit justiţiei, miercuri, pe liderul PRM, Corneliu Vadim Tudor.

"Procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie au dispus, trimiterea în judecată a inculpatului Corneliu Vadim Tudor, sub aspectul săvârşirii a patru infracţiuni concurente de nerespectarea hotărârii judecătoreşti, ultraj (două fapte) şi ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii şi ordinii publice (teza 1)", informează Parchetul ICCJ.

Acest dosar s-a constituit după ce, în 4 ianuarie, Vadim Tudor s-a opus evacuării, dispusă de instanţă, a sediului PRM din strada Emil Zola din Bucureşti, executorul judecătoresc fiind agresat în timpul acţiunii sale.

Procurorii consemnează în rechizitoriu că executarea unei hotărâri judecătoreşti pronunţate de o instanţă de judecată face parte integrantă din procedura reglementată prin articolul 6 din Convenţia europeană a drepturilor omului, care presupune posibilitatea de a apela la o instanţă naţională şi speranţa legitimă că autorităţile vor asigura respectarea hotărârii definitive şi irevocabile prin punerea în executare. Tocmai de aceea principiul ce se degajă din dispoziţiile articolului 6 din Convenţia europeană a drepturilor omului include şi dreptul la punerea în practică a verdictului instanţei de judecată, ca o consacrare a principiului liberului acces la justiţie şi a credibilităţii sale în societate.

Acţiunea de defăimare şi agresare a organelor judiciare şi reprezentanţilor autorităţii publice cu atribuţii în domeniul executării hotărârilor judecătoreşti prin cuvinte insultătoare, agresiune fizică şi psihică, ameninţare pe durata actului de executare constituie fapte cu un grad de pericol social ridicat, arată procurorii.

Astfel, pentru punerea în executare a titlului executoriu, respectiv a unei sentinţe civile din 30 septembrie 2010 pronunţată de către Judecătoria Sector 1 într-un dosar, creditorul C. A. G., prin apărător ales, a depus la data de 6 decembrie 2010, la Biroul executorului judecătoresc Paula Daniela Şomăldoc o cerere de executare, constituindu-se un dosar de executare silită.

Titlul executoriu - sentinţa civilă din 30 septembrie 2010 - pronunţată de către Judecătoria Sector 1 într-un dosar (ordonanţă preşedinţială) a fost învestit cu formulă executorie la data de 14 octombrie 2010, iar obligaţia de executat a constat în evacuarea din imobilul situat în Bucureşti, până la soluţionarea irevocabilă a fondului cauzei ce formează obiectul dosarului Judecătoriei Sector 1 Bucureşti.

În 7 decembrie 2010 executorul judecătoresc a solicitat instanţei de judecată încuviinţarea executării silite a titlului executoriu, cerere înregistrată la Judecătoria Sector 1 Bucureşti, şi întemeiată pe dispoziţiile art.581 alin.(4) din Codul de procedură civilă, care prevăd că ordonanţa preşedinţială "este vremelnică şi executorie" - şi a dispoziţiilor art. 372 din Codul de procedură civilă, care reglementează că "executarea silită se va efectua numai în temeiul unei hotărâri judecătoreşti ori a unui alt înscris care, potrivit legii constituie titlul executoriu".

Prin încheierea din data de 24 decembrie 2010, pronunţată de Judecătoria Sector 1 Bucureşti, instanţa de judecată a dispus încuviinţarea executării silite, în temeiul dispoziţiilor art.373 indice1 alin.(1) din Codul de procedură civilă, care statuează că "încheierea prin care instanţa admite cererea de încuviinţare a executării silite nu este supusă niciunei căi de atac". Prin certificatul de grefă eliberat la solicitarea executorului judecătoresc a fost atestată încuviinţarea executării silite a titlului executoriu.

În 28 decembrie 2010, executorul judecătoresc a emis somaţia prin care a pus în vedere debitorului "să predea imobilul situat în Bucureşti şi să predea cheile creditorului".

În aceeaşi zi, executorul judecătoresc, în temeiul Protocolului de colaborare, privind sprijinul acordat de structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor executorilor judecătoreşti din cadrul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti din România în exercitarea autorităţii publice din 23 iulie 2004 şi în conformitate cu dispoziţiile art. 373 indice 2 şi art. 384 indice 2 din Codul de procedură civilă a solicitat Secţiei 1 Poliţie şi Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, sprijinul forţelor de ordine pentru executarea silită.

Referitor la imobilul în litigiu, procurorii precizează că acesta a făcut obiectul unui contractului de locaţiune, cu pact comisoriu de grad IV, care prevedea că "la orice dată la care regia va notifica chiriaşul pentru eliberarea spaţiilor sau în situaţia în care imobilul va fi retrocedat proprietarilor, în baza unei legi speciale sau a unor hotărâri judecătoreşti, contractul se consideră reziliat de drept, fără intervenţia instanţei de judecată, iar beneficiarul va elibera spaţiile în termenul stabilit şi fără a cere dezdăunare". Aşadar, chiriaşul, avea obligaţia să elibereze imobilul la data înştiinţării. Prin procesul-verbal, încheiat la data de 21 decembrie 2007 s-a predat spaţiul în folosinţă pe o perioadă de un an de zile, respectiv până la data de 28 decembrie 2008, iar de la acea dată nu a mai fost încheiat un alt contract. În 3 martie 2010, printr-o adresă s-a adus la cunoştinţă chiriaşului că, în baza unei decizii de restituire din 23 februarie 2010, imobilul a fost restituit proprietarilor şi a fost îndrumat să ia legătura cu noul proprietar pentru rezolvarea situaţiei locative.

Europarlamentarul Corneliu Vadim Tudor s-a opus evacuării imobilului din sediul Emil Zola.

Procurorii Parchetul instanţei supreme reţin că Vadim Tudor a comis acte de violenţă şi agresiuni psihice aduse executorului judecătoresc, pentru a îl împiedica să realizeze evacuarea şi să execute silit titlul executoriu, precum şi acte ce au culminat cu smulgerea caschetei agentului de poliţie D.M., care a făcut parte din efectivele de poliţişti care au acordat sprijin legal executorului judecătoresc pentru executarea titlului executoriu.

Totodată, mai consemnează procurorii, Vadim Tudor a comis acte de violenţă asupra comisarului de poliţie V.M., care a făcut parte din efectivele de poliţişti ce au acordat sprijin legal executorului judecătoresc pentru executarea titlului executoriu, politicianul având un "comportament antisocial în raport cu publicul, care a putut urmări faptele sale de împotrivire la executarea silită, expresiile injurioase şi ameninţările adresate autorităţilor judiciare. De altfel, au fost formulate denunţuri penale de către persoane fizice, care şi-au exprimat dezaprobarea pentru faptele învinuitului, fapte de care au luat cunoştinţă prin intermediul mass-media".

Liderul PRM va fi judecat de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.