În pandemie, în România s-au născut cei mai puţini copii din 1930 până în prezent. INS: Numărul copiilor a scăzut cu peste 38.000

Astfel, potrivit INS, ponderea minorilor în totalul populaţiei a fost, la 1 ianuarie 2021, de 17,6%, în scădere faţă de anii anteriori. De asemenea, ponderea băieţilor a fost, în ultimii ani, superioară (51,4%), comparativ cu cea a fetelor de aceeaşi vârstă; raportul de masculinitate a fost de 1057 băieţi la 1000 fete.

„În anul 2020, numărul născuţilor-vii înregistraţi la oficiile de stare civilă din România a fost de 178,63 mii copii, cel mai mic număr de născuţi-vii din 1930 până în prezent. În anul 2020, rata de fertilitate a scăzut faţă de anii anteriori ajungând la 34,0 născuţi-vii la 1000 femei de vârstă fertilă (15-49 ani)”, mai arată INS.

Cele mai ridicate rate ale natalităţii, înregistrate în anul 2020, au fost în regiunile Bucureşti-Ilfov (9,1 născuţi-vii la 1000 locuitori), Nord-Vest (8,8 ‰) şi Centru (8,7 ‰), iar cele mai scăzute s-au înregistrat în regiunile Sud-Est (7,2 născuţi-vii la 1000 locuitori) şi Sud-Vest Oltenia (7,0 ‰).

INS arată că, la începutul anului şcolar 2020/2021, populaţia şcolară era de 3494,67 mii, cuprinsă într-o reţea de învăţământ cu 6970 unităţi şi 235,6 mii cadre didactice. Dintre aceştia, numărul copiilor din creşe şi grădiniţe era de 522,6 mii, al elevilor din clasele primare şi gimnaziale a fost de 1589,4 mii, iar al celor din învăţământul liceal era de 620,6 mii.

„Pentru aceeaşi perioadă de referinţă, gradul de cuprindere în învăţământ a populaţiei de vârstă şcolară a fost de 71,9%. Din numărul total de elevi înscrişi, 2215,89 mii erau înscrişi la forma de învăţământ cu frecvenţă”, a mai transmis INS.