InSecuritate. Corneliu Bodea, preşedintele Centrului Român al Energiei: Va trebui să trăim cu o energie mai scumpă. Estimez cel puţin 15 ani de acum încolo

Preşedintele Centrului Român al Energiei spune că tranziţia la energie regenarabilă va dura, iar până când aceasta va deveni eficientă din punct de vedere al costurilor, va trebui să scoatem mai mulţi bani din buzunar pentru facturi.

Corneliu Bodea avertizează că această trecere la energie regenerabilă va depinde de gradul de acceptare al populaţiei, deoarece presupune costuri sociale, iar măsurile de tranziţie trebuie să ţină cont de acest aspect.

Preşedintele Centrului Român al Energiei mai spune că România are încă resurse energetice proprii semnificative, dar subliniază că ele trebuie puse dispoziţia partenerilor din Europa şi atrage atenţia că independenţa energetică este un obiectiv greşit în contextul actual, fiind mai degrabă vorba despre securitatea energetică a ţării.

Redăm principalele declaraţii ale preşedintelui Centrului Român al Energiei, Corneliu Bodea, sâmbătă seara, la emisiunea InSecuritate, de la Aleph News:

Corneliu Bodea: Cu siguranţă exista o criză a energiei de dinainte şi aş califica această criză pe trei paliere. Unul este al luptei împotriva schimbărilor climatice. Noi aveam o luptă pe care România a început deja să o resimtă înainte de apariţia pandemiei şi a războiului, o luptă de a identifica surse de producere a energiei care să  fie prietenoase cu mediul, dar, aşa cum toată lumea constată, din păcate, simţim pe propria piele, schimbările climatice sunt o realitate şi ne afectează pe noi toţi şi economia mondială. De aceea principalul motiv care a alimentat creşterea preţurilor, în general global, dar preponderent pe România, a fost acela al alinierii la obiectivele de luptă împotriva schimbărilor climatice.

„Nu există o soluţie miraculoasă şi trebuie să fim pregătiţi de perturbări economice”

Corneliu Bodea: Al doilea palier este cel al pandemiei. Pandemia a contribuit substanţial la această criză, la exacerbarea creşterii preţurilor la energie prin aceea că a introdus o scădere nepregătită a consumului în perioadele de reducere a activităţii economice lucru ce a generat o problemă în ceea ce înseamnă alinierea între producţie şi consum. Desigur că aceste lucruri au acţionat diferit. Diferit în ceea ce înseamnă energia eletrică, petrolul sau gazul. Dar dacă vorbim de energie în general, pe de o parte, oprirea bruscă, nepregătită a consumului sau încetinirea consumului, pe de altă parte revenirea neaşteptat de rapidă la nivelurile de consum anterior, unii chiar au prevăzut-o, dar majoritatea au fost circumspecţi, a făcut ca, într-un anume moment, cererea de energie să-şi revină mult mai repede decât a putut să urmeze producţia. Motiv care a dus la această creştere în perioada de sfârşit a anului 2021, lucru care era anterior războiului din Ucraina.

Corneliu Bodea: Desigur că, pe lângă cele două paliere a intervenit al treilea, şi anume agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei, un război care are o componentă energetică extrem de complexă. (...) Cu siguranţă nu există o soluţie miraculoasă la aceste probleme şi trebuie să fim pregătiţi de perturbări în general economice, în particular, în energie şi în perioada următoare.

Corneliu Bodea: Lupta împotriva schimbărilor climatice are la bază identificarea unor surse noi de energie, îndepărtarea de resursele şi combustibilii fosili. Motiv pentru care, chiar dacă aceste surse se vor dovedi într-un final mai puţin costisitoare, mai eficiente, decât utilizarea combustibililor fosili, în această etapă în care noi trebuie să investim extrem de mult, să facem această tranziţie de la energia bazată pe combustibili fosili la energie regenerabilă, pentru a acoperi volumul de investiţii în această tranziţie este nevoie să plătim o energie mai scumpă. (...) Asta va însemna că va trebui să trăim cu o energie mai scumpă, cel puţin o perioadă bună de timp, eu estimez că cel puţin 15 ani de acum încolo, până la un moment în care vom găsi un alt echilibru. Noi, printr-o obişnuinţă care nu s-a dovedit a fi neapărat bună pentru noi, am învăţat să consumăm energie poate într-un mod ineficient, să consumăm energie fără să avem grijă de economisirea acesteia.

“Rusia a avut o strategie în care dependenţa de rutele de transport aflate pe teritoriul Ucrainei era extrem de mare”

Corneliu Bodea: Mare parte din conflictele armate  din lume şi chiar confruntările care nu ajung în forma asta au legătură în general cu resursele şi în mod special cu resursele energetice. Tocmai de aceea criza pe care o traversăm acum are implicaţii extrem de profunde pentru că economia noastră este bazată esenţial pe utilizarea într-un anumit mod a energiei. Rusia a avut o strategie în care dependenţa de rutele de transport aflate pe teritoriul Ucrainei era extrem de mare. Practic, peste 60-70%  din exportul Rusiei depindea de trasee care traversau Ucraina. Tocmai de aceea, pentru Rusia era extrem de important să deţină controlul politic în Ucraina. În momentul în care Rusia a început să piardă acest control sau a prevăzut că în viitor urmează să piardă acest control a început să-şi creeze rute alternative. Şi aici vorbim de două rute majore Nordstream 1 şi 2, două conducte care legau direct Germania, care era unul dintre cei mai mari consumatori de gaz şi ruta prin Marea Neagră către Turcia, Turkstream.
Corneliu Bodea: Poate ceea ce UE nu a estimat corect sau dacă a făcut-o nu e evident ce a făcut pentru a preîntâmpina această situaţie a fost momentul în care Rusia a început să-şi crească capacitatea de export şi de interconectare cu China. Prin două conducte care, azi, una traversează prin estul Mongoliei, cealaltă prin vestul Mongoliei, alimentează cu gaz China. Aceasta creează o alternativă Rusiei. Această alternativă face posibil ca Rusia să-şi permită economic să reducă cantitatea de gaze. Pe măsură ce timpul trece, Rusia îşi diversifică exportul către alte zone decât UE şi devine din ce în ce mai periculos fenomenul de reducere a exporturilor către UE, ceea ce pune UE... trebuie să fim sinceri, cu toate declaraţiile politice optimiste, într-un moment extrem de delicat şi estimarea mea este că nu poate să facă faţă econmic şi social la o întrerupere totală a importului de gaz. Dar să nu uităm că nu este vorba numai despre gaz, ci despre petrol şi
„România este avantajată în comparaţie cu alte state din regiune”
Corneliu Bodea: România este avantajată în comparaţie cu alte state din regiune, din restul UE prin faptul că deţinem încă resurse semnificative. Desigur că aceste resurse trebuie să le punem la dispoziţia partenerilor din Europa şi nu numai, şi aici va trebui pe de o parte să ne asumăm angajamentele luate şi să avem grijă de interesul naţional.  (...) Este un obiectiv greşit independenţa energetică în contextul în care ne aflăm astăzi. Am observat declaraţiile din ultimul timp al unor oficiali români legat de acest obiectiv de independenţă energetică şi eu cred că este probabil prost explicat pentru că mă îndoiesc că aceasta este ceea ce vor să transmită de fapt. România se află în UE şi a semnat angajamente ferme din multe puncte de vedere. Ideea conform căreia noi am fi independenţi energetic presupune faptul că noi am produce energie suficientă, cel puţin cât să consumăm noi, în interiorul României. Realitatea economică din UE nu sprijină astfel de obiective deoarece ideea este aceea de a fi dependenţi energetic şi aş spune că obiectivul ar trebuie să fie acela al securităţii energetice mai degrabă decât al independenţei deoarece independenţa ar însemn că noi am reţine pentru consumul României resursele energetice fără să avem respect pentru piaţa liberă.
Corneliu Bodea: Este greşit să avem această abordare, să considerăm că resursele noastre sunt naţionale şi am putea să introducem reguli ca acestea să nu potă fi pusă în niciun fel într-un circuit economic. Ar fi contraproducţiv şi riscant în acelaşi timp pentru că am putea ca la anumite categorii de resurse să fim mai scumpi decât alţii ceea ce ar fi o lipsă de eficienţă economică a României, pe de o parte. Pe de altă parte, noi nu vom putea să ne atingem obiectivele asumate de ţinte de energie regenerabilă, de eficienţă energetică fără a beneficia de investiţii care au legătură cu bani europeni alocaţi de UE prin PNRR sau prin alte programe sau cu bani privaţi care vin din investiţii străine.
Corneliu Bodea: Ceea ce este discutabil în acest moment sunt exact regulile pieţei pentru că, în mod normal, nu ar trebui să abordăm astfel de teme pentru că ar fi un răspuns extrem de simplu: există o piaţă liberă, cerere şi ofertă. Desigur că atunci când vorbim de energie, mai ales de energie electrică, există nişte restricţii cu caracter tehnic care fac ca piaţa liberă să funcţioneze discutabil sau cu limite. Este şi motivul pentru care se vorbeşte atât de mult despre cât de potrivit este modelul de piaţă pentru întreaga UE pentru mai multe lucruri, inclusiv lupta împotriva schimbărilor climatice. Dar, altfel vorbind, piaţa liberă rezolvă aceste probleme.
Corneliu Bodea: Noi ne aflăm însă într-o situaţie de criză. Desigur că într-o astfel de situaţie de criză, în care unul dintre principalii furnizori de resursă energetică poate întrerupe furnizarea acesteia, atunci trebuie să ne gândim la situaţii care depăşesc regulile pieţei. Tocmai de aceea la nivelul UE este organizat un task force care are ca obiectiv reducerea dependenţei de importurile energetice din Federaţia Rusă, iar pe termen scurt, de a se asigura că toate statele membre ale UE, dar nu numai, pentru că interconectarea energetică depăşeşte graniţa UE, vor avea sificiente resurse pentru a face faţă iernii care urmează.

„Schimbările climatice sunt în acest moment principalul risc la existenţa omenirii”

Corneliu Bodea: Este bine să luptăm împotriva schimbărilor climatice. Schimbările climatice sunt în acest moment principalul risc la existenţa omenirii pe de o parte, pe de altă parte cred că scăderea dependenţei de Federaţia Rusă este un obiectiv corect pe termen mediu şi lung. Sunt convins că, pe de o parte inventivitatea, creativitatea şi tehnologia vestică să spunem, pentru că  este vorba aici atât de cea vest europeană, central europeană, cât şi de cea nord europeană, vor găsi resursele financiare şi tehnologice pentru a face, probabil în următorii 10 -15 ani, acest pas decisiv.

Corneliu Bodea: Va fi o tranziţie în primul rând dureroasă şi, dacă e să găsesc o piedică majoră, aceea este gradul de acceptare al populaţiei pentru că toată această tranziţie va costa. Asta va însemna că resursele utilizate nu vor fi neapărat ieftine şi trebuie să ne asigurăm că facem această tranziţie într-un ritm care este acceptabil la nivelul populaţiei pentru că altminteri eu, personal, consider că acesta este obiectivul, nici măcar ascuns al agresiunii lui Putin: stimularea neliniştii sociale, a unor evenimente care poate să destabilizeze ţările democratice şi, de ce nu, chiar să aducă la putere partide extremiste, partide care ar putea să schimbe această orientare politică care merge departe de Federaţia Rusă.

Corneliu Bodea: Şi, această oportunitate, extrem de importantă de a instala reactoare modulare, reactoare mici, există deja o locaţie aleasă, la Doiceşti, este o idee bună. Desigur există puţină controversă în legătură cu cât de încercată sau dovedită este această tehnologie. Eu am încredere, de altfel, aceste reactoare sunt în uz comercial, nu sunt o noutate. Ele sunt utilizate în regim militar de mulţi ani, e o tehnologie bună, stabilă, care ar putea să-i mai ia din zâmbet lui Putin, precum şi tranziţia în general spre energia regenerabilă o să-i anuleze din optimism.

„Mersul spre energie regenerabilă va fi grăbit, nu încetinit”

Corneliu Bodea: Zâmbetul lui Putin va trece repede pentru că, deşi UE, pentru situaţii de urgenţă, pe termen scurt, s-a întors într-adevăr la a utiliza combustibili fosili, mersul spre energie regenerabilă va fi grăbit, nu încetinit. În consecinţă, este o problemă de un an, doi, poate de trei, în care va trebui, probabil, să creştem puţin dependenţa de combustibilii fosili, nu să o scădem, dar această direcţie este, după părerea mea, fără întoarcere.

Corneliu Bodea: Sunt două lucruri pe care le pot face oamenii şi companiile. În primul rând şi cel mai important este să devină eficienţi, să reducă consumul, să economisească,  să devină eficienţi energetic. O pot face pur şi simplu având grijă să închizi luminile în casă, să reduci temperatura iarna, să nu porneşti atât de des aerul condiţionat, să utilizezi aparatura electrică din casă într-un mod eficient. Deci, este pe de o parte un obiectiv personal, pe care ar trebui să-l aibă fiecare pentru a-şi reduce expunerea faţă de costurile crescânde ale energiei, pe de altă parte, este un obiectiv general la care ar trebui toată lumea să adere, acela de a reduce dependenţa de importurile ruseşti sau reducerea cererii de energie. În al doilea rând, pot instala surse de generare de energie, pe programele finanţate de stat sau, pur şi simplu, prin investiţie proprie, pentru a deveni prosumator, adică un consumator care şi produce energie.

“Pe termen scurt preţurile nu au motive să scadă, şi anul viitor rămâne mari”

Corneliu Bodea: În acest moment, practic toată România, atât la gaz, cât şi la energie electrică, cu excepţia marilor consumatori, preţurile sunt plafonate şi sprijinite de stat. Această schemă de suport este extrem de generoasă, eu o calific ca fiind cea mai generoasă din UE în acest moment şi am dubii că statul va putea, pe termen mediu măcar, inclusiv anul viitor să suporte acest nivel. De aceea este previzibil că, încet, încet, statul va reduce acest suport, şi de aceea economia în general, companiile, dar şi persoanele fizice vor fi expuse la preţuri din ce în ce mai mari. În acest moment preţurile sunt plafonate, dar cu preţul unui suport din partea bugetului statului pe care eu îl estimez la peste 50 de miliarde lei în cursul unui an, poate chiar 60 de miliarde de lei. Ceea ce înseamnă o sumă enormă.

Corneliu Bodea: În consecinţă, trebuie să ne aşteptăm, pe de o parte, la faptul că pe termen scurt preţurile acestea nu au motive să scadă, şi-atunci anul viitor preţurile la energie vor rămâne mari, poate chiar mai mari dacă acest conflict energetic cu Federaţia Rusă se va înrăutăţi, reducând în continuare livrările, şi suportul statului, pe măsură ce va trece timpul va scădea. În consecinţă, populaţia, dar şi companiile vor fi expuse la preţuri din ce în ce mai mari (...) Nu ne vom întoarce la ceea ce a fost anterior pandemiei. (...) Aş prefera ca armatele lumii să dispară, omenirea să nu aibă nevoie de armate, asta ar fi idealul. Cred că pentru a trece la un transport independent de combustibilii fosili avem nevoie de circa 20 de ani şi sunt sigur că acest lucru se va întâmpla în acest interval.