Inspecţia Judiciară, despre un judecător care a criticat o decizie CCR: A făcut afirmaţii acuzatoare, ofensatoare şi defăimătoare la adresa instituţiei

„Inspecţia Judiciară a exercitat acţiunea disciplinară faţă de domnul Ciprian Coadă - judecător la Curtea de Apel Constanţa pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. a)[1] şi art. 99 b)[2] rap. la art. 9 alin.(2)[3] din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată. Cu referire la abaterea disciplinară prevăzută de art. 99 lit. a) s-a reţinut că judecătorul, prin afirmaţiile[4] acuzatoare, ofensatoare şi defăimătoare a adus atingere onoarei şi probităţii profesionale a judecătorilor Curţii Constituţionale a României şi judecătorilor - membrii ai unor asociaţii profesionale, prestigiului justiţiei, precum şi instituţiei Curţii Constituţionale a României”, arată Inspecţia Judiciară (IJ), într-un răspuns transmis la solicitarea MEDIAFAX.

Acţiunea disciplinară a fost înaintată Secţiei pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii, care va decide cu privire la răspunderea magistratului în cauză.

Conform legii, judecătorii şi procurorii sunt obligaţi ca în exercitarea atribuţiilor să se abţină de la exprimarea sau manifestarea, în orice mod, a convingerilor lor politice.

CCR a sesizat, în 27 martie, Inspecţia judiciară în privinţa judecătorului Ciprian Coadă, de la Curtea de Apel Constanţa - Secţia penală, care a criticat public decizia CCR prin care s-a admis existenţa conflictului juridic de natură constituţională dintre Guvern şi DNA, după anchetarea adoptării OUG 13.

„Curtea Constituţională a sesizat Inspecţia judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii în legătură cu conduita pe care domnul Ciprian Coadă, judecător la Curtea de Apel Constanţa - Secţia penală, a ales să o adopte în mod public faţă de soluţia pronunţată de Curtea Constituţională prin Decizia nr.68 din 27 februarie 2017 referitoare la cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Guvernul României şi Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie”, se preciza într-un comunicat al CCR.

Într-un text publicat pe site-ul www.juridice.ro, în 14 martie, intitulat „Ordinea de zi: în căutarea prestigiului pierdut”, judecătorul Ciprian Coadă critică diverse aspecte din motivarea CCR la decizia privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi DNA.

„Ceea ce suprinde şi dezamăgeşte în motivarea deciziei Curţii Constituţionale este însă examenul de constituţionalitate al falsului conflict, care nu doar că depăşeşte limitele sesizării, dar reprezintă un derapaj de la competenţele funcţionale conferite prin lege şi Constituţie, interferând într-un domeniu rezervat organelor judiciare, singurele în măsură să stabililească dacă faptele de natură penală sesizate în procesul de elaborare şi de adoptare a actelor normative există, constituie infracţiuni şi au fost săvârşite cu forma de vinovăţie prevăzută de lege”, se arată în textul citat.

Totodată, judecătorul Ciprian Coadă laudă opinia separată a judecătorului CCR Livia Stanciu, apreciind că aceasta surprinde întreaga problematică supusă dezbaterii.

„Indiferent de părerile unora, opinia remarcabilă a doamnei judecător Livia Stanciu ne scuteşte de orice comentarii, întrucât, din punct de vedere tehnic, surprinde întreaga problematică supusă dezbaterii, pe baza unor argumente solide, bine ancorate în legislaţia în vigoare şi practica instanţei de contencios constituţional, pe când opinia majoritară, deşi, seducătoare, structurată şi cosmetizată, abundă în generalităţi de tot felul, concluzii fără sustenabilitate juridică şi inovaţii care mai de care mai năstruşnice, ce îl determină pe orice truditor al dreptului să se îndoiască de bagajul de cunoştinţe dobândit în timpul anilor de studii, obligându-l să recitească legile ţării şi Constituţia, pentru ca nu cumva instituţia imunităţilor să-i fi scăpat în perioada studenţiei sau în activitatea depusă ca teoretician ori practician”, a mai scris judecătorul în textul menţionat.

„Observând motivarea ce stă la baza sesizării, ne întrebăm retoric dacă nu cumva demersul de soluţionare a unui asemenea conflict nu a fost decât o manevră premeditată, menită a consacra o inedită formă de imunitate parlamentară şi ministerială, ce nu îşi găsea o acoperire legală, printr-un mecanism pe cât de ingenios şi oportun, pe atât de necesar într-o democraţie fragilă, ca România, recurgându-se la intervenţia Curţii, graţie caracterului obligatoriu al deciziilor sale”, se mai arată în textul citat.

CCR a admis în 27 februarie sesizarea preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, privind conflictul juridic dintre Guvern şi DNA, referitor la anchetarea de către procurorii DNA a modului în care a fost adoptată OUG 13.

În motivarea deciziei, publicată pe 10 martie, se arată că Parchetul General -Direcţia Naţională Anticorupţie şi-a arogat o competenţă pe care nu o posedă, respectiv controlul modului de adoptare unui act normativ.

Totodată, motivarea arată că acţiunea Ministerului Public privind ancheta în cazul OUG 13 încetează să mai fie una legitimă, devenind abuzivă, şi creează o presiune asupra membrilor Guvernului care afectează buna funcţionare a acestei autorităţi.