Inspecţia Judiciară: Peste 6.000 de sesizări privind conduita magistraţilor au fost înregistrate în anul 2018

Inspecţia Judiciară a desfăşurat 31 de controale în decursul anului 2018, acestea având loc la nivelul instanţelor şi al parchetelor şi vizând, în general, modul de organizare a acestora.

Au fost realizate verificări privind managementul instanţelor şi parchetelor, ,,controalele au evidenţiat, în general, un mod corespunzător de organizare a instanţelor şi parchetelor verificate, precum şi asigurarea bunei funcţionări a justiţiei ca serviciu public. Cu toate că au fost identificate vulnerabilităţi care au vizat, în principal, organizarea eficientă a activităţii, celeritatea în soluţionarea cauzelor, precum şi comunicarea, activitatea inspectorilor judiciari, ca de fiecare dată, nu s-a rezumat la constatarea unor deficienţe sau vulnerabilităţi fiind formulate propuneri pentru eficientizarea activităţii”, se arată în raportul Inspecţiei Judiciare pe anul 2018.

La nivelul instanţelor, inspectorii au constatat că se menţin greutăţi în desfăşurarea activităţii, din cauza logisticii necorespunzătoare, a fluctuaţiei judecătorilor sau al gradului redus al ocupării funcţiilor de conducere. S-au constatat deopotrivă cazuri de evidenţiere necorespunzătoare a operaţiunilor de repartizare aleatorie a cauzelor, de lipsă a datelor referitoare la analiza practicii instanţelor de control judiciar şi a chestiunilor de drept care au determinat pronunţarea unor soluţii diferite, inclusiv in ceea ce priveste aspectele de noutate din jurisprudenţa CEDO şi CJUE.

,,La nivelul parchetelor, rămâne încă actuală lipsa unei preocupări permanente a conducerilor şi a procurorilor cu funcţii de execuţie, în luarea celor mai bune măsuri pentru reducerea stocului de dosare vechi totodată, au fost constatate încălcări ale unor prevederi legale sau regulamentare care, fără să constituie abateri disciplinare, au afectat, în unele cazuri, bunul mers al activităţii în cadrul parchetului”, se subliniază în raport.

În documentul emis sunt punctate şi o serie de aspecte generale ce fac referire la controalele tematice efectuate de Inspecţia Judicară.

,,În 2018, au fost efectuate 12 controale tematice, 6 de inspectorii Direcţiei de inspecţie pentru judecători şi 6 de cei ai Direcţiei de inspecţie pentru procurori. (...) Controalele au permis identificarea şi diseminarea unor bune practici în materiile specifice domeniilor de control şi au pus la dispoziţia decidenţilor instrumente de lucru utile şi, după caz, informaţii necesare procesului decizional”, se specifică în raport.

De asemenea, în decursul anului 2018, s-a dispus efectuarea unor controale ce se află în curs de realizare. Un control tematic la toate parchetele, privind modalitatea de aplicare a Protocolului de cooperare între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Serviciul Românde Informaţii pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniul securităţii naţionale si un altul privind respectarea principiilor generale care guvernează activitatea Autorităţii Judecătoreşti în cauzele de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

O activitate importantă a Inspecţiei Judiciare a vizat şi verificarea sesizărilor în legătură cu activitatea, conduita necorespunzătoare sau încălcarea obligaţiilor profesionale ale magistraţilor.

În 2018 au fost înregistrate 6.362 sesizări privind activitatea şi conduita judecătorilor şi procurorilor, 5.944 fiind sesizări noi iar 418 reveniri la sesizări anterioare; întrucât această ultimă categorie de sesizări le include şi pe acelea privind unele aspecte noi, au fost efectuate verificări suplimentare faţă de lucrările iniţiale. După ce în anul 2017 s-a înregistrat o scădere cu 6,7 % a numărului sesizărilor faţă de anul 2016, în anul 2018 se înregistrează o creştere cu 8,6 procente faţă de anul precedent.

În privinţa numărului acţiunilor disciplinare exercitate de Inspecţie, se constată că a scăzut numărul celor ce vizează activitatea sau conduita judecătorilor, în vreme ce numărul acţiunilor ce vizează activitatea sau conduita procurorilor s-a dublat. Insă, per total, la nivelul Inspecţiei Judiciare, numărul acţiunilor disciplinare exercitate a rămas relativ constant.

Faţă de procurorii de la DNA, cercetările au vizat, în 2018, 4 procurori de la DNA central şi Braşov. Dintre acestea, 2 acţiuni au fost respinse, iar 2 se află în curs de soluţionare pe rolul Secţiei pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii.

În privinţa situaţiilor despre care s-a spus că sunt de natură a afecta independenţa, imparţialitatea şi buna reputaţie a magistraţilor, în 2018, numărul total al verificărilor a înregistrat o creştere semnificativă în comparaţie cu 2017. Astfel, numărul solicitărilor de verificare a posibilei afectări a independenţei şi imparţialităţii sistemului judiciar a fost de 28 şi 59 de cereri privind apărarea reputaţiei profesionale ori a independenţei şi imparţialităţii, formulate de judecători sau procurori.

,,Din punct de vedere statistic se constată diminuarea numărului sesizărilor privind apărarea independenţei şi imparţialităţii sistemului judiciar, concomitent cu o creştere a numărului cererilor de apărare a reputaţiei profesionale, independenţei şi imparţialităţii procurorilor. Dintre cele 4 sesizări care au vizat, în anul 2018, independenţa şi imparţialitatea sistemului judiciar, 9, la data întocmirii acestui raport, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis o propunere formulată de inspectorii judiciari iar celelalte 3 se află pe rol”, precizează documentul.

În concluzie, raportul arată că prioritatea Inspecţiei Judiciare a reprezentat-o îmbunătăţirea performanţei organizaţionale a instanţelor şi parchetelor. Deopotrivă, starea disciplinară a reprezentat o prioritate, principala modalitate prin care a fost atins acest obiectiv a fost activitatea de control. În privinţa responsabilizării magistraţilor, chiar dacă numărul acţiunilor disciplinare exercitate raportat la numărul total al magistraţilor nu este foarte mare, iar conformitatea activităţii şi conduitei judecătorilor şi a procurorilor cu standardele profesionale, instituite de legi şi regulamente, constituie, în continuare, regula în cadrul autorităţii judecătoreşti, incidenţa încă ridicată a faptelor de natură disciplinară constituie o vulnerabilitate reală.