Inspecţia Judiciară s-a autosesizat şi îl cercetează pe judecătorul Costin Andrei Stancu, de la Curtea de Apel Piteşti, care a decis că existenţa SIIJ nu este justificată, invocând decizia CJUE

Inspectorii Judiciari s-au autosesizat şi îl cercetează disciplinar, în baza articolului 45 alin 1, din Legea 317/2004, pe judecătorul Costin Andrei Stancu, de la Curtea de Apel Piteşti, care a decis, în mod definitiv, pe 7 iunie 2021, că existenţa SIIJ nu este justificată, invocând decizia CJUE din 18 mai 2021.

Judecătorul Costin Andrei Stancu a stabilit că SIIJ „nu este justificată de imperative obiective şi verificabile legate de buna administrare a justiţiei şi nu este însoţită de garanţii specifice care să permită, pe de o parte, să se înlăture orice risc ca această secţie să fie folosită ca instrument de control politic al activităţii respectivilor judecători şi procurori susceptibil să aducă atingere independenţei acestora (…)”.

CJUE a decis pe 18 mai că este de competenţa autorităţilor naţionale să decidă dacă înfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţiei respectă criteriile de independenţă, potrivit unui comunicat al CJUE.

După decizia CJUE din 18 mai 2021, pe 8 iunie 2021, Curtea Constituţională a României a constatat că, din contră, funcţionarea SIIJ este constituţională în raport cu criticile aduse iar Constituţia României „îşi prezervă poziţia ierarhic superioară neatribuind dreptului Uniunii prioritate de aplicare faţă de Constituţia României, astfel că o instanţă judecătorească nu are abilitarea de a analiza conformitatea unei dispoziţii din ”legile interne”, constatate ca fiind constituţională printr-o decizie a Curţii Constituţionale, cu dispoziţiile de drept european prin prisma art.148 din Constituţie”.

Pe 9 iunie 2021, după decizia CCR, şi procurorul general al României, Gabriela Scutea, a trimis o informare către procurorii secţiilor judiciare „care participă în şedinţele de judecată în cauzele în care urmărirea penală este efectuată de Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie”, scriindu-le că dreptul UE are preeminenţă faţă de ordinea juridică naţională, din perspectiva Hotărârii CJUE.

Potrivit art 67, alin 2, din legea 304/2004 privind organizarea judiciară, „procurorul este liber să prezinte în instanţă concluziile pe care le consideră întemeiate, potrivit legii, ţinând seama de probele administrate în cauză. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii intervenţia procurorului ierarhic superior, pentru influenţarea în orice formă a concluziilor”.

Informarea trimisă de la cabinetul procurorului general contrazice decizia definitivă şi obligatorie a CCR din 8 iunie 2021, care a constatat poziţia ierarhic superioară a Constituţiei, neatribuind dreptului UE prioritate de aplicare faţă de Constituţia României.