Inspectoratul de stat în Construcţii cere ICCJ anularea adresei trimise de Grăjdan şi reintroducerea instituţiei ca parte civilă

Purtătorul de cuvânt al ISC, Paul Racoviţă, a declarat, pentru MEDIAFAX, că instituţia a trimis luni la instanţa supremă un document în care invocă nerespectarea procedurilor interne în cazul adresei transmise Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) la 22 mai, în dosarul Trofeul Calităţii.

Racoviţă a precizat că ISC solicită anularea adresei semnate de Grăjdan şi, în consecinţă, reintroducerea Inspectoratului ca parte civilă în dosar.

Adresa trimisă luni de ISC a fost înregistrată la instanţa supremă şi, cel mai probabil, va fi luată în discuţie de magistraţi la următorul termen din dosar.

Dorina Isopescu, fost şef al ISC în perioada 2005-2009, a fost audiată, tot luni, la Direcţia Naţională anticorupţie, în dosarul în care Adrian Balaban-Grăjdan este cercetat pentru favorizarea infractorului, fiind întrebată în legătură cu modul în care instituţia s-a constituit parte civilă în procesul Trofeul Calităţii.

Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că Dorina Isopescu a arătat în faţa procurorilor anticorupţie că a înţeles să introducă Inspectoratul de Stat în Construcţii (ISC) ca parte civilă în dosarul "Trofeul calităţii" doar după ce a analizat raportul întocmit în timpul anchetei de către expertul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Isopescu le-a spus procurorilor că iniţial ISC nu a dorit să se constituie parte civilă, dar după ce a văzut concluziile raportului expertului DNA care arătau că inspectoratul ar fi fost prejudiciat de faptele inculpaţilor din dosarul "Trofeul calităţii", a admis ca instituţia să intre ca parte civilă în procesul penal, potrivit surse citate.

Întrebată de procuror dacă au existat la acel moment presiuni din partea anchetatori sau inculpaţilor din dosar, Isopescu ar fi arătat că nu au fost făcute presiuni, reafirmând că introducerea ISC în procesul penal s-a datorat exclusiv raportului expertului DNA.

Sursele citate au precizat că audierile în acest dosar vor continua, urmând să dea declaraţii în faţa procurilor toate persoanele din vechea şi actuala componenţă a ISC.

Fostul şef al ISC Adrian Balaban-Grăjdan este cercetat de procurorii DNA pentru favorizarea infractorului, după ce a trimis instanţei supreme, fără să aibă avizele necesare, adresa privind retragerea inspectoratului din procesul "Trofeul calităţii", la o zi după ce a fost învestit în funcţie.

Procurorii DNA l-au audiat, în 24 mai, pe Constantin Adrian Balaban-Grăjdan şi i-au adus la cunoştinţă acuzaţiile, respectiv de favorizare a infractorului. După mai bine de opt ore de audieri, Grăjdan a fost lăsat să plece, el fiind cercetat în libertate în acest dosar.

Potrivit rezoluţiei de începere a urmăririi penale întocmite de procurori, în 22 mai, Constantin-Adrian Balaban Grăjdan, cu încălcarea dispoziţiilor legale şi a procedurilor interne privind circuitul documentelor şi fără a avea avizul vreunei direcţii din ISC, a întocmit, a semnat şi a transmis la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie o adresă potrivit căreia renunţă, în numele instituţiei, la pretenţiile civile în dosarul "Trofeul calităţii".

În acest dosar, aflat în faza recursului la instanţa supremă, Inspectoratul de Stat în Construcţii se constituise parte civilă încă din faza de urmărire penală.

"Împrejurările în care a fost emisă adresa respectivă către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (în cea de a doua zi de la numirea în funcţie a inspectorului general, în condiţiile în care acesta nu preluase oficial atribuţiile specifice funcţiei, termenul scurt în care a fost redactată şi trimisă la instanţă, lipsa avizelor direcţiilor de specialitate, lipsa unei opinii juridice din partea consilierului juridic căruia îi fusese repartizată cauza, lipsa unei fundamentări a cererii raportat la sentinţa prin care inculpaţii au fost obligaţi la despăgubiri către ISC) conturează ipoteza că învinuitul Constantin-Adrian Balaban Grăjdan a emis adresa în scopul obţinerii unei hotărâri judecătoreşti favorabile inculpaţilor şi pentru a îngreuna cercetarea judecătorească", au notat procurorii DNA în rechizitoriu.

Secretarul general al Inspectoratului de Stat în Construcţii Marian Bucur şi alţi cinci angajaţi au fost audiaţi, în 24 mai, la DNA, în calitate de martori, în legătură cu modul în care Constantin Adrian Balaban-Grăjdan a decis trimirea la instanţa supremă a adresei privind retragerea instituţiei din procesul "Trofeul calităţii".

Aceştia ar fi declarat în faţa procurorilor că au fost luaţi prin surprindere de adresa depusă la dosar, că Grăjdan nu s-ar fi consultat cu nimeni în legătură cu emiterea documentului şi că nu înţeleg poziţia acestuia, potrivit unor surse judiciare.

În 24 mai, Adrian Balaban-Grăjdan a fost demis de premierul Victor Ponta de la conducerea ISC. Decizia a fost luată de premier după ce Grăjdan, numit la ISC la 18 mai, a decis retragerea instituţiei din procesul "Trofeul Calităţii" fără să îl informeze pe primul-ministru.

La momentul numirii, presa centrală a relatat că Grăjdan ar fi un apropiat al fostului inspector general Dorina Isopescu, trecută de la PNL la PSD.

În 23 mai, procurorii DNA au făcut percheziţii la Inspectoratul de Stat în Construcţii, de unde au ridicat documente.

Acţiunea procurorilor a fost declanşată după ce ISC a trimis instanţei supreme un punct de vedere prin care arăta că nu se constituie parte civilă în "Trofeul calităţii", pentru că nu a suferit niciun prejudiciu financiar-contabil.

ISC a depus, marţi, la dosarul "Trofeul calităţii", un document semnat de Balaban-Grăjdan, prin care arăta că instituţia nu se constituie parte civilă în această cauză. În acest sens, ISC a indicat raportul de expertiză contabilă care a concluzionat că, în urma organizării evenimentului denumit "Trofeul Calităţii în Construcţii", în bugetul instituţiei nu a fost înregistrat vreun prejudiciu.

Totodată, ISC a arătat că evidenţele contractelor cu instituţia nu relevă înregistrarea vreunui prejudiciu financiar-contabil, cerând instanţei supreme să aibă în vedere şi raportul Curţii de Conturi privind activitatea inspectoratului pentru anul 2004.

În documentul depus la instanţă se mai arată că ISC nu a efectuat niciun fel de servicii de organizare a evenimentului "Trofeul Calităţii în Construcţii" şi că toate contractele invocate au fost încheiate de structuri organizatorice fără personalitate juridică aflate în subordinea inspectoratului, astfel că, neavând delegare de competenţe din partea ordonatorului de credite bugetare, acele convenţii sunt nule din punct de vedere juridic.

ISC a menţionat că structura bugetară a instituţiei nu avea aprobată posibilitatea legală de a încasa venituri rezultate din acest tip de activităţi şi că din evidenţele interne ale compartimentelor de specialitate nu rezultă înregistrarea vreunui prejudiciu financiar-contabil.

Potrivit DNA, ISC se constituise parte civilă în dosarul "Trofeul calităţii" încă din faza de urmărire penală. În 30 ianuarie, ICCJ a dispus ca instituţia să primească despăgubiri civile de aproape 6,5 milioane lei, iar cu o săptămână înainte de adresa trimisă de Grăjdan, îşi majorase pretenţiile la 7,5 milioane lei.

În dosarul "Trofeul calităţii", prin decizia din 30 ianuarie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a obligat pe Adrian Năstase, Paula Irina Jianu, Diana Gasparovici, Mariana Ioana Popovici şi Bogdan Popovici, în solidar cu SC Eurografica SRL, la despăgubiri civile către ISC în valoare de 3.337.452,5 lei.

În 30 ianuarie 2012, fostul premier Adrian Năstase a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare, de către ICCJ, în dosarul "Trofeul calităţii", în care este acuzat în legătură cu strângerea de fonduri pentru campania electorală din 2004, când a candidat pentru Preşedinţie din partea PSD.

În acelaşi dosar, Irina Paula Jianu, fost inspector general de stat al Inspectoratului de Stat în Construcţii, a fost condamnată la şase de închisoare şi cinci ani de interzicere a unor drepturi, pedeapsă la care i s-a aplicat un spor de un an.

Diana Gasparovici, fost inspector general de stat adjunct la ISC, Mihail Cristian Vasile, director general al SC Eurografica SRL şi soţii Marian Ioana şi Bogdan Popovici au primit fiecare câte şase ani de detenţie, la care s-a aplicat un spor de un an.

Decizia din ianuarie nu este definitivă, fiind contestată la Completul de cinci judecători al instanţei supreme.