Instanţa abia a încheiat judecata privind conflictul de competenţă în dosarul Hexi Pharma

Procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din Parchetul General au finalizat cercetările şi au dispus trimiterea în judecată a firmei Hexi Pharma, pentru 340 de infracţiuni de înşelăciune, dar şi a directoarei Flori Dinu, anunţa anul trecut, mai exact pe 6 martie 2017, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Având însă în vedere numărul mare de infracţiuni de înşelăciune puse în sarcina firmei, dar şi a numărului ridicat de unităţi medicale care s-au constituit parte civilă, parcursul dosarului Hexi Pharma în instanţă este unul lent.

La un an de la trimiterea în judecată, în 2 martie 2018, Curtea de Apel Bucureşti abia a dispus soluţionarea conflictului de competenţă.

„Stabileşte competenţa materială de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti. Trimite cauza spre soluţionare Tribunalului Bucureşti. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Fără cale de atac”, se arată în minuta instanţei.

Astfel se face că, pe portalul Tribunalului Bucureşti, se arată că primul termen pe cameră preliminară a fost stabilit pentru data de 12 aprilie anul acesta, infracţiunea imputată fiind aceea de înşelăciune.

În acest dosar, s-au constituit parte civilă, până în acest moment, 132 de unităţi medicale din Capitală şi din întreaga ţară, printre acestea numărându-se Spitalul Municipal Aiud, Spitalul Penitenciar Rahova, Spitalul de Urgenţă Alba Iulia, Spitalul de Urgenţă „Bagdasar Arseni”, Spitalul pentru Copii „Marie Curie”, Spitalul Clinic Judeţean Mureş, Spitalul Judeţean Constanţa etc.

La câteva luni de la trimiterea în judecată, reprezentantul legal al Hexi Pharma şi Dinu Flori au formulat o cerere de trimitere a dosarului înapoi pe masa procurorilor întrucât, susţin ei, probele şi actele nu sunt legale.

„Respinge ca nefondate cererile formulate de către inculpaţii S.C. Hexi Pharma Co S.R.L. şi Dinu Flori, de constatare a nelegalităţii sesizării instanţei, a nelegalităţii administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, şi de restituire a cauzei la procuror în vederea refacerii urmăririi penale. Constată legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. 191/P/2016 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind pe inculpaţii S.C. Hexi Pharma Co S.R.L., Dinu Flori şi Leva Mihail, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală. Dispune începerea judecăţii cauzei privind pe inculpaţii S.C. Hexi Pharma Co S.R.L., Dinu Flori şi Leva Mihail”, se arată în decizia magistraţilor Tribunalului Bucureşti, care însă nu a fost definitivă.

Contestaţia s-a judecat la Curtea de Apel Bucureşti, care a respins-o.

S.C. Hexi Pharma Co S.R.L. a fost trimisă în judecată sub aspectul săvârşirii a 340 de infracţiuni de înşelăciune, dintre care 7 cu consecinţe deosebit de grave, a infracţiunii de uz de fals (61 acte materiale), precum şi pentru participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicirea combaterii bolilor. Directoarea companiei, Flori Dinu, a fost trimisă în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată (49 acte materiale) şi pentru participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicirea combaterii bolilor, iar Mihai Leva, pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată (33 acte materiale) şi pentru complicitate la participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicirea combaterii bolilor.

"În perioada 1 iunie 2010 – 16 mai 2016, inculpata S.C. HEXI PHARMA CO S.R.L. a indus în eroare reprezentanţii a 340 de unităţi sanitare prin prezentarea ca adevărată a unor calităţi mincinoase ale produselor proprii, referitoare la concentraţia substanţelor active şi la eficienţa biocidă, precum şi prin utilizarea de mijloace frauduloase constând în etichete şi alte înscrisuri ce atestă elemente de conformitate nereale, determinându-i în acest mod să încheie contracte de achiziţie de produse biocide şi pricinuindu-le o pagubă. Totodată, în intervalul 12 octombrie 2012 – 9 martie 2016, inculpata S.C. HEXI PHARMA CO S.R.L. a folosit la Comisia Naţională pentru Produse Biocide 61 de înscrisuri – fişe de prezentare ale produselor proprii, fişe cu date de securitate şi declaraţii de substanţă activă – în vederea obţinerii avizului de plasare pe piaţă a produselor, documente conţinând menţiuni necorespunzătoare adevărului", au precizat procurorii.

Procurorii susţin că între 1 iunie 2010 – 16 mai 2016, prin plasarea pe piaţa din România a unor produse biocide ineficiente sub aspect bactericid, fungicid, sporicid, micobactericid, compania a înlesnit "cu intenţie nerespectarea de către membrii personalului medical de specialitate, a măsurilor privitoare la prevenirea şi combaterea bolilor nosocomiale (boli infectocontagioase)".

În ceea ce o priveşte pe Flori Dinu, Parchetul General susţine că "în intervalul 1 iunie 2010 – 16 mai 2016, inculpata Dinu Flori, în calitate de director general al persoanei juridice inculpate, a coordonat activitatea de vânzări desfăşurată de către S.C. HEXI PHARMA CO S.R.L., asigurând plasarea pe piaţă la aproape toate unităţile sanitare de dimensiuni mari din România, a unor produse biocide ineficiente sub aspect bactericid, fungicid, sporicid, micobactericid, înlesnind cu intenţie nerespectarea de către membrii personalului medical de specialitate a măsurilor privitoare la prevenirea şi combaterea bolilor nosocomiale (boli infectocontagioase)".

Flori Dinu mai este acuzată că, între 4 februarie 2014 – 9 martie 2016, a falsificat 49 de înscrisuri sub semnătură privată, respectiv fişe de prezentare ale produselor Hexi Pharma, fişe cu date de securitate şi declaraţii de substanţă activă, folosite de societatea inculpată la Comisia Naţională pentru Produse Biocide, "prin atestarea cu semnătura sa a unor împrejurări necorespunzătoare adevărului, în vederea obţinerii avizului de plasare pe piaţă a produselor, documente conţinând menţiuni necorespunzătoare adevărului, sub aspectul concentraţiei de substanţe active şi al eficienţei biocide".

În ceea ce-l priveşte pe Mihai Leva, şef de producţie în cadrul firmei, procurorii susţin că "în intervalul 14 iulie 2012 – 16 mai 2016, inculpatul Leva Mihail, în calitate de şef de producţie în cadrul firmei inculpate S.C. Hexi Pharma Co S.R.L., a ajutat la plasarea pe piaţa din România, la unităţile sanitare de dimensiuni mari din ţară, a unor produse biocide ineficiente sub aspect bactericid, fungicid, sporicid, micobactericid, ajutând astfel înlesnirea cu intenţie a nerespectării de către membrii personalului medical de specialitate, a măsurilor privitoare la prevenirea şi combaterea bolilor nosocomiale (boli infectocontagioase)".

Acesta este acuzat de asemenea că a falsificat 33 de înscrisuri sub semnătură privată prin atestarea cu semnătura sa a unor împrejurări necorespunzătoare adevărului, respectiv fişe de prezentare ale produselor Hexi Pharma şi fişe cu date de securitate, din care cele 16 fişe cu date de securitate le-a şi întocmit, documente folosite de societatea inculpată la Comisia Naţională pentru Produse Biocide, în vederea obţinerii avizului de plasare pe piaţă a produselor.

"În rechizitoriul întocmit procurorii au reţinut că produsele S.C. Hexi Pharma Co S.R.L. au fost, în perioada analizată, necorespunzătoare atât sub aspectul indicaţiei din etichetă (şi implicit din avizul Comisiei Naţionale pentru Produse Biocide, de plasare pe piaţă a produsului) referitoare la concentraţia de substanţă activă, cât şi sub aspectul eficienţei biocide în conformitate cu standardele în materie. Totodată, probatoriul administrat în cauză a relevat că această combinaţie de factori a fost nefastă pentru sistemul sanitar din România, în condiţiile în care menţionarea în oferta comercială a S.C. Hexi Pharma Co S.R.L a unor concentraţii ridicate de substanţă activă, adeseori superioare produselor similare ale concurenţei, a făcut posibilă preferarea de către factorii de decizie din spitale a achiziţionării acestor produse în detrimentul altora. În acest mod, utilizarea în spitale, pe o perioadă îndelungată, a unor produse cu acţiune bactericidă, fungicidă, micobactericidă, virucidă, sporicidă şi tuberculocidă îndoielnică a creat premisa proliferării acestor microorganisme. Pe cale de consecinţă, au fost asigurate condiţiile dezvoltării rezistenţei antimicrobiene, în contextul consumului exagerat şi eronat de antibiotice din România", potrivit sursei citate.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie menţionează că dosarul "nu deschide calea participării, în calitate de persoane vătămate sau părţi civile, a unor persoane care au contractat infecţii asociate asistenţei medicale, şi care au reuşit să obţină confirmarea faptului că în unitatea sanitară în care au primit îngrijiri s-ar fi folosit produse S.C. HEXI PHARMA CO S.R.L".

"În mod concret, din probele administrate a rezultat că, în perioada 1 iunie 2010 – 16 mai 2016, inculpata S.C. Hexi Pharma Co S.R.L. a produs şi comercializat către numeroase unităţi sanitare 41 de produse biocide din grupa principală 1, dintre care 39 de produse, comercializate către 340 de unităţi sanitare, au fost neconforme sub aspectul concentraţiei de substanţe active şi al eficienţei biocide. Spre exemplu, în urma testării efectuate s-a dovedit faptul că produsul CLORHEXIN A conţine substanţele active declarate la autorizare, însă concentraţiile acestora sunt inferioare celor declarate, respectiv clorhexidină, în loc de 0,5% era în proporţie de 0,47%, etanol, în loc de 42% concentraţia era de 31,60% şi propan-2-ol, în loc de 28% este 16,10%. Din perspectiva eficienţei biocide, CLORHEXIN A a fost eficient la testările bactericide şi fungicide, însă produsul a fost ineficient pe partea de eficienţă micobactericidă şi tuberculocidă", mai arată procurorii.

Un alt exemplu îl constituie substanţa Hexio Cid, produs promovat pentru utilizare la dezinfecţia şi curăţarea suprafeţelor şi echipamentelor medicale şi microaeroflorei, eficient şi pe Rotavirus, H1N1, Clostridium difficile, care în realitate nu conţine substanţele active declarate la autorizare, nefiind identificate la testarea efectuată (clorura de didecildimetilamoniu a fost identificată în concentraţie de 7,95% faţă de 15%, valoare declarată). Sub aspectul eficienţei bactericide şi fungicide, produsul HEXIO-CID supus testărilor s-a dovedit a fi ineficient fungicid, spun procurorii. Totodată, procurorii au dispus clasarea cauzei faţă de Dan Condrea, acţionar la S.C. Hexi Pharma CO S.R.L. la data comiterii infracţiunilor, întrucât a intervenit decesul acestuia.