Instanţa i-a ridicat Andreei Marta interdicţia de a părăsi ţara, în dosarul de proxenetism

Instanţa a constatat, în baza prevederi din legea de aplicare a noului Cod de procedură penală, că a încetat de drept măsura obligării de a nu părăsi ţara luată împotriva Andreei Marta, în 25 ianuarie 2013, în dosarul în care este judecată.

De asemenea, instanţa a constatat încetarea aceleiaşi măsuri şi în cazul Mariei Magdalena Lungu, sora Andreei Marta, şi a lui Vasile Panait, judecaţi în acelaşi dosar.

Totodată, judecătorul a respins ca neîntemeiată cererea procurorilor ca în cazul celor trei inculpaţi să fie luată măsura preventivă a controlului judiciar.

Decizia Judecătoriei Sectorului 1 poate fi contestată în termen de 48 ore de la comunicare, la Tribunalul Bucureşti.

Potrivit Legii 255/2013, în cauzele aflate în curs de judecată la data intrării in vigoare a noului Cod de procedură penală, "măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea ori cea a obligării de a nu părăsi ţara, aflate în curs de executare, se menţine până la termenul de judecată acordat în cauza, când instanţa poate lua împotriva inculpatului oricare dintre măsurile preventive prevăzute de legea nouă".

În 24 ianuarie 2013, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) i-au trimis în judecată pe Andreea Elena Marta, sora acesteia, Maria Magdalena Lungu, Victoria Spînu şi Vasile Panait, într-un dosarul privind obţinerea de beneficii financiare substanţiale din proxenetism şi prostituţie.

Potrivit procurorilor DIICOT, Andreea Marta (fostă Lungu) şi Maria Magdalena Lungu au coordonat activitatea grupării, în sensul că ar fi racolat persoane cu o situaţie materială foarte bună şi le-ar fi facilitat întâlniri cu diferite tinere în vederea practicării prostituţiei, în schimbul unor importante sume de bani.

Activităţile de prostituţie şi proxenetism aveau loc de cele mai multe ori în hoteluri de lux din Bucureşti sau în alte locuri alese de clienţi, în judeţele Tulcea, Braşov şi Călăraşi, precum şi în Italia, Elveţia şi Principatul Monaco.

"Tinerele care practicau prostituţia erau racolate de către membrii grupării din rândul persoanelor cu un aspect fizic atrăgător, participante la diferite concursuri de frumuseţe sau prezentări de modă, selecţia fiind riguroasă, în principal, datorită faptului că beneficiarii prestaţiilor sexuale proveneau din rândul persoanelor publice, mediul oamenilor de afaceri - cetăţeni români sau străini sau persoane din lumea mondenă", potrivit anchetatorilor.

Unele dintre fete ar fi practicat prostituţia cu clienţi străini veniţi în România pentru a participa la partide de vânătoare în judeţul Călăraşi.

Coordonatorii grupării stabileau cu clienţii sumele de bani ce trebuiau achitate, în funcţie de aspectul fizic al tinerelor, locaţia unde trebuiau să se întâlnească şi perioada de timp pentru care erau solicitate, au arătat procurorii.

Totodată, anchetatorii susţin că Andreea Marta şi sora ei ţineau permanent legătura pentru a-şi comunica clienţii care le contactau şi acestea stabileau de comun acord ce fete trebuiau trimise, precum şi ce sume de bani să le plătească, "întotdeauna stabilind însă sume de bani mai mici decât sumele de bani ce primeau de la clienţii care le contactaseră pentru intermedierea acestor întâlniri".

Tinerele care participau la petreceri private şi apoi aveau relaţii sexuale cu clienţii erau sfătuite cum să se îmbrace şi să se macheze. De asemenea, acestea erau instruite să nu comunice clienţilor prea multe detalii despre ele şi să nu facă schimb de numere de telefon cu aceştia, potrivit procurorilor.

Andreea Marta şi Maria Magdalena Lungu cereau minim 1.000 de euro când clienţii solicitau pentru practicarea prostituţiei o tânără "premiantă" sau "de nota 10", tariful minim perceput fiind 250-300 euro pentru fiecare tânără, acestea din urmă primind sume mult mai mici faţă de cele date de clienţi, au scris procurorii în rechizitoriu.

Totodată, existau situaţii în care "clienţii potenţi financiar" apelau la coordonatorii reţelei pentru mai multe tinere deodată, cu care să-şi petreacă vacanţele în străinătate. Costurile erau suportate în totalitate de client, astfel că sumele plătite ajungeau la câteva mii de euro, potrivit procurorilor.

Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că Andreea Marta câştiga şi 10.000 de euro într-un sejur la Monte Carlo, din traficarea fetelor racolate.

Potrivit surselor citate, Marta făcea "comenzi pentru virgine" în Republica Moldova, pentru care se plăteau şi câte 3.000 de euro, iar în Bucureşti gruparea ce trafica fetele obţinea şi 10.000 de euro.

În urma investigaţiilor efectuate în baza delegării autorităţilor judiciare au fost identificate 30 de prostituate.

Codruţ Alexandru Marta, fostul şef de cabinet la ANAF al lui Sorin Blejnar, acuzat în două dosare de evaziune fiscală, a fost dat în urmărire internaţională în 30 mai 2012. Soţia lui Codruţ Marta a semnalat la Poliţie dispariţia acestuia, în 25 mai 2012. Andreea Marta le-a spus atunci poliţiştilor că în 21 mai 2012 şi-a văzut ultima dată soţul.