Instanţa supremă respinge definitiv cererea lui Gabriel Oprea de sesizare a Curţii Constituţionale

"Respinge, ca nefondat, apelul formulat de inculpatul Oprea Gabriel împotriva dispoziţiei de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 şi art. 347 alin. (3) teza finală Cod procedură penală rap. la art. 345 alin. (3) şi art. 346 alin.(3) şi (4) Cod procedură penală, din cuprinsul încheierii din data de 22 februarie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală în dosarul nr. 1926/1/2016/a1.1", se arată în hotărârea instanţei supreme, pronunţată luni.

Decizia magistraţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este definitivă.

Următorul termen în proces a fost stabilit pentru 25 aprilie 2017.

Gabriel Oprea, fost ministru al Afacerilor Interne, a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu, alături de Gheorghe Nicolae, fostul şef al Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI), acuzat de complicitate la abuz în serviciu şi de deturnare de fonduri.

În acelaşi dosar sunt judecaţi Gabriel-Nicolae Pavel, la data comiterii faptelor având funcţia de şef al Serviciului Juridic din cadrul DIPI, sub acuzaţia de complicitate la abuz în serviciu, Nelu Zărnică, subsecretar de stat la data faptelor, sub acuzaţia de deturnare de fonduri şi Marian-Dănuţ Iacob, şeful unei structuri administrative la data faptei, fiind cercetat pentru deturnare de fonduri.

"În ziua de 13 iulie 2015, inculpatul Oprea Gabriel, în calitate de ministru de Interne şi ordonator de credite, cu ajutorul chestorului principal Nicolae Gheorghe şi a comisarului şef Pavel Gabriel-Nicolae, a dispus suplimentarea cu suma de 410.000 lei a fondurilor pentru cheltuieli operative ale Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI) şi a aprobat achiziţia unui autoturism Audi A8, în scopul declarat al asigurării protecţiei demnitarilor", susţin procurorii.

În legătură cu acelaşi caz, procurorii au solicitat Ministerului Afacerilor Interne, în perioada în care instituţia era condusă de Petre Tobă, declasificarea unor documente care ar fi urmat să fie folosite drept probe în anchetă. În urma refuzului ministrului de a desecretiza respectivele acte, DNA l-a pus sub învinuire pe Petre Tobă pentru favorizarea infractorului.