Institutul de Arheologie, o "epavă" în mijlocul Bucureştiului. Casa Macca, povestea unei clădiri donate de o familie de origine greacă - GALERIE FOTO

Poziţionată într-o zonă superbă a Capitalei, între strada Henri Coandă şi Calea Victoriei, în imediata apropiere a străzii Nicolae Iorga, Casa Macca este una dintre cele mai frumoase clădiri din Bucureşti. Construită în stil eclectic cu influenţe baroce, clădirea te uimeşte prin frumuseţea arhitecturală, dar te şi şochează prin strarea ei de degradare extrem de avansată, fiind ascunsă după un gard ponosit, cu o curte respingătoare, plină de bălării. Aici funcţionează, însă, de foarte mulţi ani, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, iar 16 oameni lucrează zilnic în frumoasa clădire lipită de Ambasada Italiei.

Cum a ajuns clădirea în această stare şi de ce sumă are Institutul nevoie pentru a reface monumentul istoric, ne-a vorbit Radu Băjenaru, directorul instituţiei.

„Avem nevoie de cinci milioane de euro, sumă care prevede investiţia într-un proiect maximal, care include refacerea casei Macca şi organizarea unei expoziţii de antichităţi. Proiectul este foarte vechi, din 1995 îl tot reluăm, în fiecare an. Poate fi demarat şi mâine, dacă sunt bani. Clădirea trebuie refăcută complet, precum pictură, stucatură, adică elemente care îi conferă titlul de monument istoric. Avem nevoie de restauratori foarte pricepuţi, nu putem aduce pe oricine”, a explicat, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, Radu Băjenaru, diretorul Institutului.

Potrivit acestuia, banii necesari pentru refacerea monumentului ar trebui să vină de la Ministerul de Finanţe, prin Academia Română. O parte din bani au intrat în contul Institutului, dar au fost retraşi pentru că nu au fost folosiţi.

„Banii ar trebui să vină de la Ministerul de Finanţe, pentru că ei sunt cei care plătesc monumentele istorice şi patrimoniul. Am primit anul trecut 2 milioane de lei, să începem corpul B, unde vrem să mutăm biblioteca. Banii i-am primit în februarie 2017, iar în iulie ni i-au luat, pe ideea că toate investiţiile din care nu s-a cheltuit niciun leu să se retragă. Noi nu am reuşit să cheltuim niciun leu pentru că abia în toamnă am terminat cu avizele. Numai Ambasada Italiei ne-a ţinut o lună pentru avize. Am avut nevoie de avize de la SRI, de la SIE. Practic, nu aveam cum să cheltuim banii în patru luni, iar Ministerul Finanţelor ni i-a luat”, mai spune Băjenaru, care mai precizează că pentru refacerea clădirii e nevoie de avize şi de la primărie, ISU şi Ministerul Culturii.

Proiectul de refacere a clădrii prevede şi amenajarea unui lapidarium, în care să fie expuse piese de valoare, antice, iar conducerea Institutului îşi doreşte includerea instituţiei pe traseul muzeelor din Capitală.

„Corpul doi al Institutului va trebui să devină bibliotecă şi ne dorim şi organizarea lapidariumului cu toate inscripţiile şi monumentele de arhitectură antice, care sunt acum în curtea Institutului precum şi deschiderea către Calea Victoriei, care va deveni intrarea principală în Institut. Nu în ultimul rând ne dorim introducerea Insitututlui pe traseul Muzeelor din Bucureşti, traseu care pleacă de la Muzeul Satului”, mai precizează Băjenaru.

Cât de important ar fi pentru Bucureşti includerea Institutului pe lista muzeelor din Bucureşti?

„Ar fi extraordinar şi ar însemna enorm pentru Bucureşti să putem face un muzeu. Practic, ar fi cel mai vechi muzeu de arheologie din România. El începe ca istoric la 1834, când se pun bazele şi se strâng colecţiile, apoi apare oficial, după 1860, prin decretul lui Alexandru Ioan Cuza, când se înfiinţează Muzeul Naţional de Antichităţi. Clădirea a fost donată de familia Macca, de origine greacă, cu condiţia să fie aici o expoziţie, ceea ce în momentul de faţă nu putem onora dacă nu avem aceşti bani. Avem colecţii de vase miceniene, colecţii de vase egiptene, strânse în 200 de ani, dar sunt depozitate într-o altă clădire, lângă Palatul Parlamentului, unde sunt bine păstrate dar nu pot fi vizitate”, conchide Radu Băjenaru.

Contactat de către agenţia de presă MEDIAFAX, preşedintele Academiei Române a declarat că refacerea clădirii este o prioritate pentru instituţia pe care o conduce.

„Academia Română cunoaşte foarte bine această situaţie şi vă pot spune că este pe lista de priorităţi în ceea ce priveşte refacerea clădirilor monument. Facem toate eforturile, reiterăm cereri către toate ministerele abilitate să obţinem banii, pentru că această clădire, care este o minune, trebuie refăcută. Banii trebuie să vină în exerciţiul bugetar viitor, pentru că în actualul exerciţiu Academia a fost privată de anumite fonduri, adică bugetul pe 2018 a fost mai mic”, a declarat Aurel Pop pentru MEDIAFAX.