Fermierii mureşeni, precum şi procesatorii din zonă, i-au prezentat ministrului o listă cu 13 revendicări, între acestea fiind şi interzicerea de îndată a tranzitului şi a importurilor de cereale, seminţe oleaginoase, şroturi şi alte produse agroalimentare din Ucraina, inclusiv a celor care figurează în acte ca provenind din Republica Moldova, Ungaria sau alte ţări, dar având la bază proveninenţa din Ucraina. Între revendicări, fermierii mureşeni au cerut şi demersuri la Bruxelles pentru acordarea de subvenţii egale cu celelalte state din Uniunea Europeană, dar şi compensarea pierderilor suferite de către fermieri în anul 2023 datorită importurilor necontrolate din Ucraina.
Ministrul Florin Barbu a subliniat efortul bugetar din acest an pentru susţinerea agriculturii, cel mai mare de până acum în istoria României: “Bugetul Ministerului Agriculturii este pentru prima dată când are 2% din PIB-ul României. Am prins o sumă de 100 euro pe hectar pentru toate culturile din toamna anului 2022. La rectificarea bugetară vrem să venim cu rectificare, în funcţie de bugetul pe care îl are Ministerul de Finanţe, cu încă 100 euro pe hectar pentru culturile de primăvară.
Cum va vota România aderarea Ucrainei la UE?
Prezentă la întâlnire, Mihaela Neagu, acţionarul Fabricii de Zahăr Premium Luduş, i-a adus la cunoştinţă ministrului că, în condiţiile în care Ucraina va adera la Uniunea Europeană, va scădea subvenţia pentru fermieri şi l-a întrebat pe acesta, mai ales că Ukraina a fost singura ţară care s-a opus intrării României în NATO, “cum va vota România?” Răspunsul ministrului Florin Ionuţ Barbu a fost tranşant “Ucraina nu poate intra în Uniunea Europeană în următorii 10 ani, iar decizia politică a României va veni abia după această perioadă. Nu ştiu cum va vota România sau Guvernul atunci, însă Uniunea Europeană are obligaţia să suplimenteze sumele acordate pentru subvenţii în agricultură.”