Interdicţia privind WC-urile din spatele curţii. Ce spun primarii din puţinele localităţi în care există canalizare. „Punem legea înaintea utilităţilor”

O circulară a Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) a fost trimisă către toate primăriile şi atrage atenţia că toţi locuitorii localităţilor unde există reţea de canalizare au obligaţia să se racordeze la aceasta, WC-urile din fundul curţii, dar şi fosele septice, fiind interzise. 

La aproximativ şapte kilometri de Târgu-Jiu, în comuna Drăguţeşti, judeţul Gorj, un singur sat este racordat la reţeaua de canalizare. Ceilalţi localnici au încă toalete în curte.

Primarul comunei Drăguţeşti, Ion Popescu, a declarat că într-un singur sat există canalizare, realizată prin fonduri de la Ministerul Dezvoltării.

„Mie mi se pare normal să aibă canalizare, să vorbim de realitate, 2019, tot vorbim de oameni cu wc-urile în grădină, dar vorbim de ţară europeană. Au dreptate toţi, de la cap-coadă, canalizarea trebuia să fie de ani de zile, în toate comunele. La noi, pe o rază de 15 kilometri, o să avem canalizare. Momentan nu are decât satul Iaşi-Gorj. Avem de ani de zile canalizare acolo, făcută prin Ministerul Dezvoltării.

Toată lumea îşi doreşte canalizare şi gaze, aceasta este prioritatea oamenilor. Nu mai vorbeşte nimeni de asfalt, vorbesc de canalizare şi gaze. Anul acesta facem recepţia la canalizare de la Amaradia până la Cârbeşti", a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Ion Popescu, primarul comunei Drăguţeşti.

Primarul a precizat că foarte mulţi oameni din comună folosesc fose, mulţi chiar au cumpărat fose ecologice şi i s-a spus că acestea dau randament, astfel că el critică acţiunea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, care a trimis cu titlu informativ în teritoriu o circulară privind obigativitatea branşării la canalizare a gospodăriilor, acolo unde există reţea.

„Eu aş fi văzut mai întâi să mergem să băgăm canalizare în toate satele, în fiecare comună şi după aceea veneam cu legea să nu-i mai laşi cu wc-urile în grădină. Punem legea înaintea utilităţilor, ceea ce nu e corect, din punctul meu de vedere. Dacă are canalizare la poartă, s-a făcut investiţia, este obligaţia fiecărui cetăţean să se racordeze la canalizare. Dar să venim şi noi în sprijinul lor cu ceva, să-i ajutăm şi noi. Oricum, sunt costurile destul de mari, şi de la poartă", a mai declarat Ion Popescu.

La rândul său, primarul comunei gălăţene Şendreni, Paul Cristea, a declarat, pentru corespondentul MEDIAFAX, că nu ştie cum ar putea fi aplicată circulara.

„Noi acum construim canalizare într-un sat din comună. Ştiu că există o directivă, dar nu ştiu cum va fi aplicată. Dacă persoanele care au acces la canalizare nu vor să se branşeze pentru că nu au bani? Cum îi obligi pe cetăţeni să facă branşamentul? Nu ştiu cum va funcţiona, canalizarea este realizată pe banii statului, ai Uniunii Europene, dar de la limita de proprietate este treaba cetăţenilor. Unii vor zice că nu au bani”, a spus Paul Cristea.

În comuna Dudeştii Noi, din judeţul Timiş, cel mult 40 la sută dintre localnici sunt racordaţi la reţeaua de canalizare, deşi există apă şi canalizare pe toate străzile. Oamenii se plâng de costurile prea mari.

„Măsura este bună. Noi aveam ca termen 2018 să racordăm la canalizare şi la apă toţi cetăţenii din localităţi mai mari de 2.000 de locuitori. Iar noi nu am îndeplinit această cerinţă, aproape două treimi din localităţi au canalizare şi din aceste localităţi, rata de racordare este foarte scăzută. Noi avem şi apă şi canalizare pe toate străzile din comună. Dacă la apă putem vorbi de un procent de 100% de branşare, la canalizare procentul de racordare este de aproximativ 40 la sută. Este foarte puţin şi nici acesta nu era atins dacă nu finanţam din bugetul local costurile racordării, care sunt destul de mari”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Alin Nica, primarul comunei Dudeştii Noi.

Potrivit acestuia, sunt două motive pentru care oamenii din localitate nu se racordează: „Dacă ai WC-ul în fundul curţii, nu prea ai nevoie de canalizare. Nu e cazul foarte mult la noi, căci în general oamenii şi-au făcut băi, mai ales în ultimii ani, au avut locuri de muncă şi au avut bani să investească în confortul propriu. Dar chiar şi aceia cu băi, nu au bani să plătească racordarea”.

Nica a afirmat că o persoană care locuieşte pe partea cealaltă a străzii pe care se află ţeava magistrală de canalizare trebuie să plătească 100 de euro pentru fiecare metru liniar de instalaţie de subtraversare, deoarece toate străzile din comună sunt asfaltate, iar cetăţenilor le este interzis să le spargă.

„Dacă ţeava magistrală de canalizare este pe partea cetăţeanului, atunci costul e mai mic. Dacă e pe partea cealaltă a străzii, trebuie să subtraverseze, că nu-i lăsăm să spargă asfaltul. Acum nu mai avem străzi de pământ. Instalaţia de subtraversare costă 100 de euro metrul liniar. (...) De aceea noi am venit în întâmpinarea cetăţenilor cu propunerea să suportăm noi. Primăria a avut două proiecte de acest gen, şi pe măsură ce primeşte cereri, le strânge pe toate, face proiect, obţine avizele, face licitaţia şi toate acestea durează. În cazul acesta, când racordarea se face gratis, există o diferenţă între 12 şi 18 luni, uneori chiar mai mult, între momentul depunerii cererii şi execuţia în teren. Nu facem după fiecare cerere proiect, aşteptăm să se strângă 40, 50”, a afirmat Alin Nica.

Comuna Dudeştii Noi are peste 3.600 de locuitori.

La rândul său, primarul comunei Moşniţa Nouă, Florin Bucur, aflată lângă Timişoara, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că doar pe 40 la sută din străzi sunt reţele de canalizare.

Primarul comunei Chinteni, Lucia Suciu (PSD), susţine că măsura interzicerii foselor septice şi a WC-urilor în fundul curţii în localităţile racordate la sistemul de canalizare este una firească, „un semn de civilizaţie”.

Lucia Sucia a declarat că persoanele fizice şi juridice care nu se branşează la canalizare nu vor beneficia de apă potabilă.

„Este o măsură firească şi normală, un semn de civilizaţie până la urmă. De ce investim zeci de milioane de euro în reţele de canalizare dacă locuitorii preferă să nu se branşeze şi să-şi deverseze fosele în rigole? Noi nu vom face la nivelul Primăriei Chinteni nicio listă cu persoanele fizice şi juridice care au acces la reţeaua de canalizare pentru că lucrurile sunt foarte clare: cine nu se branşează la canalizare nu va beneficia de apă potabilă. Nu este firesc ca, în acest secol, să nu te branşezi la reţeaua de canalizare şi nu mai pot tolera situaţiile care au fost, cu fose septice de ultimă generaţie, şi să spui că dai drumul la apă curată în rigolele din faţa casei, dar vara nu poţi să treci din cauza mirosului. Trebuie să intrăm odată în rândul oamenilor civilizaţi”, a spus Suciu.

Potrivit acesteia, la nivelul comunei Chinteni este finalizată reţeaua de canalizare a apelor uzate menajere şi urmează să fie dată în funcţiune săptămâna viitoare.

Valoarea lucrărilor de canalizare a fost de 15 milioane de lei, reţeaua măsurând 26 de kilometri.

De asemenea, primarul comunei Floreşti, Horea Şulea (PNL), a declarat, la rândul său, că satul reşedinţă de comună şi satul Luna de Susu sunt canalizate în integralitate.

„Măsura de interzicere a foselor septice este bună, şi mă refer la cele neecologice, pentru că cele ecologice se folosesc în toată lumea şi iese o apă conformă. Nu sunt de acord cu decantoare şi WC-urile în fundul curţii, nu faci altceva decât să poluezi pânza de apă freatică”, a subliniat Şulea.

Edilul din Floreşti susţine că racordarea la sistemul de canalizare implică şi o problemă, la nivelul localităţilor mai sărace din mediul rural.

„E bine să ai tot ceea ce înseamnă confort în casă, s-au făcut eforturi de către administraţiile locale să se introducă reţea de canalizare, dar unde oamenii sunt săraci nu au bani pentru branşamente, costurile ridicându-se la 3.000 – 4.000 pe gospodărie. Aici este o problemă”, a explicat Şulea.

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a trimis în teritoriu o circulară prin care le cere primarilor să ia măsuri pentru ca toţi locuitorii să se racordeze la reţelele de canalizare, dacă acestea există.

Potrivit MDRAP, circulara privind obigativitatea branşării la canalizare a gospodăriilor, acolo unde există reţea, a fost transmisă cu titlu informativ către unităţile administrativ-teritoriale, în scopul de a le comunica primarilor şi cetăţenilor prevederile europene în domeniu.

Totodată, obiectivul circularei a fost acela de a avea o situaţie clară a gospodăriilor care nu s-au racordat până în prezent la reţelele de canalizare, având în vedere angajamentele pe care România le-a asumat prin Tratatul de Aderare.

Primarii trebuie să întocmească o listă cu persoanele fizice şi juridice care au acces la canalizare, dar nu s-au branşat la acesta, listă care va fi pusă la dispoziţia Gărzii de Mediu, care va aplica amenzi celor care, în termen de trei luni de la un prim avertisment, nu s-au conectat.

MDRAP subliniază că România este foarte aproape de declanşarea procedurii de infringement din cauza faptului că nu s-a conformat prevederilor europene, care aveau termen de aplicare 31 decembrie 2018.