International Health Forum: Este nevoie de introducerea diferenţiată a taxei clawback

"Gândindu-ne la pacient, cred că prioritatea este să asigurăm disponibilitatea medicamentelor în piaţa din România, de aici, încep toate discuţiile ulterioare. Marea provocare pe care o avem este cea legată de clawback care creşte în fiecare trimestru şi are un impact negativ asupra rentabilităţii companiilor pe care le reprezentăm. Implicit, asta poate duce fie la retragerea de produse de pe piaţă, fie pur şi simplu, la neplanificarea unor lansări noi în viitor pentru că nu au sens din punct de vedere economic. Contăm pe sprijinul domnului prim-ministru care s-a arătat foarte deschis din acest punct de vedere şi pe domnul ministrul al Sănătăţii cu privire la introucerea unui clawback diferenţiat, un clowback care să ridice încărcătura fiscală de pe umerii producătorilor generici", a declarat Adrian Grecu, preşedintele Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), în cadrul Internaţional Heath Forum.

Producătorii de generice spun că sunt nevoiţi să plătească aceeşi taxă ca producătorii originatori, în condiţiile în care, produsele lor au preţuri mai mici.

"La acest moment, nivelul clowback-ului are un procent de 19%, adică, cei 1,5 miliarde care se alocă trimestrial, au fost depăşiţi cu 19%, iar această diferenţă trebuie plătită de producători. Însă împărţirrea făcută pe fiecare producător este făcută nediferenţiat. Un producător generic vine cu preţuri mult mai mici decât un producător originator şi totuşi, această încărcătură fiscală este plătită proporţional. Noi considerăm că ar fi just ca acest procent să fie diferit pentru un generic faţă de un originator. Promisiuni există, să vedem câte se transformă în fapte", a adăugat Adrian Grecu.

În cadrul International Heath Forum, consilierul de stat, Diana Păun a explicat că situaţia României, la nivel european, în legătură cu lipsa medicamentelor şi a nesustenabilităţii sistemului de sănătate.

"Din nefericire, sistemul de sănătate românesc se confruntă cu numeroase provocări, iar piaţa medicamentelor nu reprezintă o excepţie. Cred că cea mai mare ameninţare o constituie lipsa de consecvenţă în ceea ce priveşte politicile şi reglementările cu repercursiuni asupra sectorului farmaceutic privind strict din punct de vedere economic şi asupra pacientului. .Vă reamintesc şi discuţiile cu privire la calculul preţului medicamentelor, la taxa de clawback şi as vrea să nu uităm cercetarea în domeniu farmaceutic. Aş aminti şi poziţionarea României în rapoartele internaţionale cu privire la această arie. La şase indicatori din nouă, România înregistrează diferenţe. Cheltuiala publică pentru medicamente, la procent total de cheltuieli, este sub media statelor europene", a explicat Diana Păun, consilier de stat, Administraţia Prezidenţială.

Consilierul de stat a adus în lumină şi câteva motive pentru care între România şi alte state există aceste diferenţe în ceea ce priveşte sistemul de sănătate.

"Dacă ne uităm la bugetul CNAS, observăm că 40% este alocat produselor farmaceutice, materialelor sanitare şi produselor medicale. Decalajul de timp între înregistrarea medicamentului şi includerea lui pe lista medicamentelor compensate este unul cu mult peste media statelor. Consumul de antibiotice per capita este unul foarte mare comparativ cu statele pentru care datele sunt disponibile. Presşdentia este prima care susţine producţia natională de medicamente generice dovada fiind vizita recenta a preşedintelui Klaus Iohannis la compania Antibiotice S.A. Iaşi", a afirmat Diana Păun.

International Health Forum, organizat de Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România, este la a treia ediţie şi reuneşte actori importanţi ai sistemului de sănătate românesc.

Citeşte şi: International Heath Forum: Furnizarea serviciilor medicale în România este sub media europeană/ Producătorii de Medicamente trag un semnal de alarmă