INTERNETUL ŞI DECIZIA DE CUMPĂRARE: După ce se informează online, românii cumpără alte mărci decât cele de care erau iniţial interesaţi

Cel mai recent studiu multiclient GfK, "Internetul şi decizia de cumpărare", arată că 84% dintre utilizatorii români de Internet din mediul urban au luat în considerare pentru cumpărare alte mărci decât cele pe care le aveau iniţial în minte, după ce au căutat informaţii online, se arată într-un comunicat al companiei de cercetare de piaţă.

Mai mult decât atât, 57% au şi cumpărat alte mărci decât cele la care se gândiseră iniţial după ce au căutat informaţii pe Internet. Tendinţa este mai accentuată în cazul bărbaţilor (62%), a persoanelor între 25 şi 34 ani (63%), cu educaţie superioară (65%) şi a celor din Bucureşti (70%).

"Odată cu adoptarea largă a Internetului în România, consumatorului i se deschid mai multe oportunităţi de informare. În loc ca opţiunile sale să se îngusteze pentru a facilita alegerea propriu-zisă a produsului, aşa cum se întâmplă în modelul clasic de luare a deciziei de cumpărare, în cazul mediului online, datorită varietăţii de informaţii disponibile, opţiunile se lărgesc. Acest fapt ajută consumatorul să ia cea mai bună decizie, dar, în acelaşi timp, reprezintă o provocare pentru companii să includă într-un mod inteligent şi eficient Internetul în mixul de comunicare", a declarat, în comunicat, Traian Năstase, online project manager GfK România.

Internetul a fost prima sau a doua sursă de informare pentru produsele cumpărate în fiecare dintre industriile analizate în studiul GfK: financiar, telecom şi servicii Internet, electronice şi electrocasnice, turism şi timp liber, Do It Yourself, piese şi servicii auto.

"Atât mixul de surse de informare online şi offline cât şi tipurile de informaţii căutate de utilizatori pe Internet diferă însă de la o industrie la alta, în funcţie de caracteristicile fiecărui produs sau serviciu: adresabilitate, tangibil sau intangibil, cu un preţ mai ridicat sau mai scăzut, care necesită un grad mai mare sau mai mic de planificare etc", se menţionează în comunicat.

Studiul a fost realizat prin chestionarea a 700 persoane şi este reprezentativ pentru utilizatorul de Internet din mediul urban din România cu vârsta între 18 şi 54 de ani.