Video INTERVIU - Alina Ghica: CSM-ului îi lipsesc coerenţă şi celeritate în luarea deciziilor strategice - VIDEO

Judecătoarea Alina Ghica recunoaşte că au existat deficienţe în ceea ce priveşte comunicarea atât în interiorul Consiliului Superior al Magistraturii, cât şi în relaţiile cu ceilalţi factori implicaţi în procesul decizional al CSM, în timp ce procuroarea Oana Schmidt Hăineală subliniază importanţa adoptării unei noi strategii de resurse umane şi declară că "este extrem de dificil, spre imposibil, să recrutezi într-un singur an 700 de magistraţi, menţinând în acelaşi timp standardul de calitate".

Preşedintele şi vicepreşedintele CSM, respectiv judecătoarea Alina Ghica şi procuroarea Oana Schmidt Hăineală, au acordat un interviu agenţiei MEDIAFAX în care vorbesc despre modificările privind promovarea la Înalte Curte de Casaţie şi Justiţie, Inspecţia judiciară, despre 2012 - anul cu mari provocări pentru justiţia română.

Prezentăm integral interviul:

Reporter: Sunteţi de câteva luni în CSM, din septembrie 2011. Ce v-a determinat să intraţi în cursa pentru alegeri în CSM, apoi chiar pentru conducerea acestui for ?

Alina Ghica: În ceea ce priveşte alegerea ca membru al CSM, aceasta a fost o opţiune pe care am ales-o la momentul la care mi-am depus candidatura. Era vorba de marile provocări la care era supus sistemul judiciar românesc la acel moment. Se pare că, prin ceea ce mi-am propus să fac ca membru în cadrul CSM, mesajul meu a fost recepţionat de către colegi în sensul în care mi l-am dorit.

În ceea ce priveşte candidatura pentru preşedinţia CSM, lucrurile sunt foarte simple. A fost vorba de faptul că, provenind dintr-o instanţă cu un volum de activitate extrem de mare, în care însă aveam, în ciuda acestui volum mare de muncă, sentimentul eficienţei muncii mele şi al faptului că reuşeam la finalul acestui efort să văd rezultate concrete ale muncii mele. M-am aflat patru luni de zile în cadrul CSM, unde în ciuda faptului că efortul pe care-l depuneam era poate similar celui pe care îl depuneam în cadrul instanţei la care am activat, nu aveam acest sentiment al muncii împlinite. Împreună cu doamna vicepreşedintă, Oana Schmidt Hăineală, mi-am asumat în cadrul programului pe care l-am prezentat în plenul CSM nişte obiective care, spunem noi, în măsura în care vor fi realizate - şi ne propunem să fie realizate - vor conduce şi la această eficientizare a activităţii CSM. Pe de altă parte este un an, 2012, cu mari provocări pentru justiţia română şi am simţit împreună nevoia să contribuim la rezolvarea multora dintre aceste provocări în condiţiile pe care ni le-am asumat prin proiectul pe care l-am depus.

Rep.: CSM pare o piatră de moară, greu de mişcat în sensul dorit de ministrul Justiţiei, de societatea civilă, de justiţiabili, de ceilalţi. Cum vedeţi activarea lui ? Acum câteva zile chiar ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, afirma că reforma justiţiei trebuie mai puternic asumată de către CSM. Cum comentaţi?

Alina Ghica: CSM nu este o piatră de moară nici din punctul nostru de vedere şi nici din punctul de vedere al sistemului judiciar, în general. Este însă un organ deliberativ, un organ colectiv. Poate ceea ce lipseşte la acest moment Consiliul Superior al Magistraturii - un lucru pe care noi de asemenea ni l-am propus a-l promova şi a-l remedia - sunt o coerenţă şi o celeritate în luarea deciziilor strategice în ceea ce priveşte sistemul judiciar în ansamblu. Ne-am propus, tot pe acest considerent, obiective importante care să asigure această coerenţă şi această celeritate în adoptarea măsurilor şi a strategiilor necesare sistemului judiciar.

Oana Schmidt Hăineală: De asemenea, aş spune că este foarte importantă, pe lângă adoptarea cu celeritate a deciziilor strategice, adoptarea cu aceleaşi celeritate, coerenţă şi responsabilitate a deciziilor tactice şi operaţionale.

Nu cred că CSM trebuie să meargă în direcţia dorită de cineva. Direcţia în care trebuie să meargă CSM este direcţia interesului naţional al României. Pentru că sistemul judiciar nu este o entitate de sine stătătoare. Este parte dintr-un mecanism al echilibrului şi separaţiei puterilor în stat şi trebuie să se înscrie şi să joace în acest context. Şi numai plecând de la premisa asta interesul pe care Consiliul şi sistemul judiciar trebuie să-l aibă în vedere este interesul naţional al României mai presus de orice, dacă mă întrebaţi pe mine, şi în acord desigur cu toate celelalte valori promovate de Constituţie şi de documentele internaţionale la care România este parte. Cred că prima datorie a unui magistrat - şi majoritatea Consiliului este formată din magistraţi - este respectul şi corecta aplicare a legilor.

Rep.: Vorbeaţi de interesul naţional. Comisia Europeană notează în raportul pe anul trecut privind starea justiţiei că îmbunătăţirea responsabilizării justiţiei rămâne o provocare importantă pentru România şi că ar trebui să fie mai angajată într-o reformă profundă a sistemului disciplinar în justiţie. S-au făcut progrese?

Oana Schmidt Hăineală: CSM se află acum în stadiul în care este deosebit de preocupat de elaborarea regulamentelor pe care schimbările noului cadru normativ i le dă în sarcină, respectiv pe partea de responzabilizare, regulamentele solicitate de noua lege a Inspecţiei judiciare, de modificările legislative de fapt la statutul Inspecţiei judiciare. Inspecţia va funcţiona acum, îmi permit să fac o comparaţie, în materie disciplinară puţin după modelul în care un Parchet funcţionează în materie penală. Dacă vă uitaţi, inspectorii sunt titularii acţiunii disciplinare astfel precum procurorii, în activitatea lor, sunt titulari ai acţiunii penale. Puţin este organizat sistemul în oglindă, din punctul ăsta de vedere. Sigur CSM trebuie să elaboreze regulamentele, să se implice în recrutarea noului inspector şef, urmând ca acesta să procedeze după cum se prevede în noul cadru normativ.

O altă provocare pentru Consiliu este adoptarea de urgenţă a regulamentului pentru promovarea la Înalta Curte de Casaţiei şi Justiţie, pentru că suntem condiţionaţi şi de termenul prevăzut de lege, care a intrat în vigoare la finalul anului trecut.

De asemenea, o chestiune de importanţă deosebită pentru România şi pentru sistemul judiciar, nu doar din perspectiva Mecanismului de Cooperare şi Verificare, este adoptarea unei noi strategii de resurse umane. Aţi luat la cunoştinţă cu siguranţă de concluziile studiilor de impact date publicităţii de Ministerul Justiţiei. Concluziile demonstrează faptul că avem un necesar în sistem, pentru corecta implementare a codurilor, de 700 de judecători şi procurori. Consiliul va trebui să trateze cu maximă responsabiltate această chestiune, pentru că este extrem de dificil spre imposibil să recrutezi într-un singur an 700 de magistraţi, menţinând în acelaşi timp standardul de calitate. Este necesar nu doar pentru partenerii europeni, ci în primul rând pentru calitatea actului de justiţie în România şi atunci va trebui să gradualizăm recrutarea acestor magistraţi, să elaborăm o strategie de resurse umane cu consultarea celorlalţi actori - Ministerul Justiţiei, Înalta Curte, Ministerul Public - şi să găsim soluţia optimă, astfel încât să conciliem nevoia de a completa resursele umane cu nevoia, imperativul de a menţine standardul de calitate.

Alina Ghica: Trebuie să înţelegem că responsabilizarea justiţiei trebuie dublată de o responsabilizare a tuturor factorilor implicaţi în acest mecanism important pentru România. Nu este suficientă o înăspire a sistemului disciplinar. Este nevoie, de asemenea, de responsabilizarea celorlalte personaje implicate în procesul judiciar în ansamblu, vorbesc de celelalte categorii profesionale cu care noi interacţionăm în sistemul judiciar, vorbesc de asemenea de necesitatea unei coerenţe legislative pentru a putea asigura o corectă aplicare a legii, nefragmentată. Este de asemenea nevoie, în primul rând, de o conclucrare în ceea ce priveşte aceşti factori implicaţi în sistemul judiciar, o colaborare şi o comunicare între aceşti factori. Nu putem vorbi de o justiţie independentă, imparţială, în lipsa sprijinului pe care trebuie să ni-l acorde toţi ceilalţi factori implicaţi în procesul judiciar în ansamblu.

Rep.: Comunicarea a fost cuvântul cheie al dumneavoastră în momentul în care aţi candidat pentru funcţia de preşedinte. Aţi simţit în cele patru luni pe care le-aţi avut ca membru simplu în CSM că aceasta nu funcţionează, cu sistemul, cu celelalte instituţii ?

Alina Ghica: Au fost, au existat deficienţe în ceea ce priveşte comunicarea atât în interiorul CSM, cât şi în relaţiile cu ceilalţi factori implicaţi în procesul decizional al CSM. Sperăm ca, prin ceea ce ne-am propus în acest sens, această comunicare să fie îmbunătăţită şi să ducă la rezultatele la care ne aşteptăm, în sensul pe care vi l-am spus anterior, al credibilităţii CSM şi coerenţei deciziilor acestuia.

Rep.: Obiectivele comune practic v-au făcut să daţi mâna şi să mergeţi în acest parteneriat. Credeţi că veţi reuşi, după raportul din vară, să relevaţi că într-adevăr acest parteneriat e viabil, ceea ce deja se vede inclusiv în şedinţele CSM. Veţi putea convinge ?

Alina Ghica: La acest moment, din punctul nostru de vedere, doar ideea de echipă poate eficientiza ceea ce lumea aşteaptă până la urmă de la justiţie. Şi poate da contur acestor lucruri.

Rep.: Aseară aţi avut şedinţă în Secţia de procurori, într-un caz destul de răsunător: un prim-procuror de parchet de judecătorie din Bucureşti a fost reţinut pentru fapte de corupţie. S-a solicitat încuvinţarea arestării, aţi emis-o. Cum vedeţi aceste cazuri în sistemul judiciar şi mă refer nu numai la judecători şi procurori şi avocaţi, ci şi la alte personaje din lumea justiţiei care sunt implicate în acest fapte de corupţie? Credeţi că au luat amploare sau este vorba doar de o transparenţă mai mare? Cum vedeţi şi stoparea acestor cazuri ?

Oana Schmidt Hăineală: Sigur, stoparea ... rolul preventiv revin organelor de urmărire penală, avizul Consiliului este doar o condiţie de procedibilitate în tot acest proces. Ceea ce pot să vă spun - respectând limitele comunicării, având în vedere că este o anchetă în curs şi nu putem interfera în niciun fel, nu putem oferi niciun fel de detalii cu privire la acuzele concrete sau la ancheta desfăşurată de DNA - este că decizia Secţiei de procurori, atât în ceea ce priveşte reţinerea şi percheziţia, cât şi în ceea ce priveşte luarea măsurii preventive a arestului, a fost luată în unanimitate. În ambele cazuri. Am preferat să facem şedinţa aseară (joi-n.r.) la Secţia de procurori pentru a uşura munca colegilor de la DNA şi pentru a nu mai face o şedinţă dimineaţă (vineri), pentru că ar fi durat puţin mai mult procedurile, dânşii (procurorii-n.r.) trebuind să meargă şi la instanţă cu propunerea respectivă astăzi (vineri-n.r.) şi atunci am preferat să-i sprijim în felul ăsta, să ne întrunim noi seara.

Sigur este regretabil că există situaţii care au un impact în opinia publică, un impact negativ în sistem, dar, repet, la momentul acesta nu este deontologic din partea mea să comentez în orice fel. Ancheta este în curs, decizia aparţine judecătorilor şi procurorilor, noi nu putem comenta. Ceea ce noi am făcut este să ne pronunţăm ca şi condiţie procedibilitate pentru ca instanţa să poată să-şi formeze convingerea şi să decidă.

Rep.: Credeţi că este necesară o înăsprire a pedepselor privind faptele de corupţie? Am văzut că ICCJ şi-a făcut un ghid în care să încadreze anumite fapte în funcţie de calitatea inculpatului.

Alina Ghica: Este vorba de individualizarea pedepselor, ghidul de individualizare a pedepselor elaborat de către ICCJ. În ceea ce priveşte pedepsele aplicate în aceste situaţii revine judecătorului - în temeiul probelor pe care le are şi în virtutea altor criterii prevăzute de dispoziţiile Codului de procedură penală - să aprecizeze asupra pedepselor în ceea ce priveşte inculpaţii trimişi în judecată pentru infracţiunile de corupţie.

Rep: Ce mesaj aveţi pentru sistemul judiciar acum, la început de mandat, într-un an atât de dificil, cum este 2012 şi mă refer inclusiv şi din perspectiva acestor cazuri ?

Alina Ghica: Nu ştiu dacă trebuie să ne axăm neapărat pe corupţia din România, din sistemul judiciar român. Ceea ce vrem să transmitem colegilor este că ne-am asumat acest rol la începutul mandatului nostru. În echipă, cu dorinţa de a crea sistemului judiciar pe de o parte o imagine relevantă pentru acesta, reală. În sistem, majoritatea magistraţilor sunt oameni de mare calitate profesională şi umană. Lor ne adresăm în această idee de a credibiliza până la urmă activitatea CSM, de a da justiţiei o imagine pe care o merită.

Oana Schmidt Hăineală: Din punctul meu de vedere, este deosebit de important ca magistraţii să conştientizeze cât este de important rolul lor, vorbim de implementarea noilor coduri. INM şi CSM vor face absolut orice ţine de aceste instituţii pentru a asigura trainingul profesional, dar dincolo de chestiunea aceasta rămâne munca fiecărui magistrat în parte. Fiecare dintre procurori, dintre judecători, va trebui să se aplece asupra noilor instituţii, asupra noilor coduri şi să se asigure că atunci când ele vor deveni operaţionale vor fi pe deplin pregătiţi să uzeze de aceste instituţii. Este absolut crucial.

Iar un alt mesaj în contextul actual şi având în vedere că 2012 este un an al provocărilor şi este un an care poate impune o schimbare de paradigmă, este că magistraţii trebuie să rămână, aşa cum au şi fost, echidistanţi din punct de vedere politic. Treaba noastră este să aplicăm legea, să înfăptuim justiţia, nu să ne implicăm în acţiuni cu caracter politic. Magistraţii trebuie să rămână responsabili şi echidistanţi, aşa cum au fost întotdeauna.

(Interviu realizat de Lucia Efrim, lucia.efrim@mediafax.ro).