Video INTERVIU - Câmpeanu: În cazul indexării punctului de pensie cred că va trebui să aplicăm legea - VIDEO

În interviul acordat agenţiei MEDIAFAX, ministrul Muncii a spus că deşi nu s-a făcut execuţia bugetară, crede că în cazul indexării punctului de pensie va trebui aplicată Legea pensiilor.

Potrivit Legii pensiilor, valoarea punctului de pensie se calculează în raport cu inflaţia (sută la sută) şi în raport cu 50 la sută din creşterea reală a salariului mediu brut. Valoarea punctului de pensie este 732,8 lei.

Deşi legea prevede ca indexarea punctului de pensie să se facă anual, ultima indexare a fost în octombrie 2009. Atunci, punctul de pensie a fost majorat de la 718,4 lei la 732,8 lei.

Mariana Câmpeanu a mai spus că salariul minim pe economie va fi majorat în mod categoric, considerând că este imposibil să rămână la nivelul de anul acesta.

Ministrul a precizat că va iniţia şi modificarea Codului Muncii, însă în cea de-a doua parte a anului, pentru că mai întâi trebuie asigurată funcţionarea Consiliului Economic şi Social şi modificată legislaţia privind dialogul social.

Demnitarul a mai spus că Inspecţia Muncii este ineficientă şi, din acest motiv, va trebui făcută o analiză a activităţii acestei instituţii, dar şi a personalului, fără a exclude posibilitatea schimbării conducerii.

Ministrul Muncii vorbeşte în interviul acordat agenţiei MEDIAFAX şi despre situaţia AM POSDRU, precizând că managementul acestei instituţii a fost slab, iar unele măsuri care au fost recomandate din 2009 de către Comisia Europeană nu au fost aplicate nici acum. Câmpeanu a spus că nu poate preciza dacă managementul defectuos are la bază incompetenţa sau anumite interese şi nici dacă va plăti cineva pentru acest lucru.

Întrebată dacă va rămâne la conducerea Ministerului Muncii şi după alegerile parlamentare din toamnă, Mariana Câmpeanu a declarat că nu îşi doreşte acest lucru, preferând, mai degrabă, un post de parlamentar.

Prezentăm integral interviul acordat agenţiei MEDIAFAX de ministrul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Mariana Câmpeanu:

Reporter: Înainte de a discuta despre priorităţile dumneavoastră la minister dar aş vrea să vă întreb dacă aţi făcut un audit al situaţiei din minister şi care sunt rezultatele?

Mariana Câmpeanu: Acest inventar sau audit la minister este în curs de desfăşurare. Încă nu avem rezultatele. A fost mediatizat acel audit al Curţii de Conturi la Casa de Pensii şi au fost lăsate nişte măsuri de realizat pe care le urmărim pas cu pas dacă se rezolvă sau nu. S-a început un control şi la Casa Bucureşti, unde au fost depistate nişte debite mai mari pentru persoane fizice, şi în minister, de asemenea, este în curs de desfăşurare. Sunt verificări în fiecare compartiment.

Reporter: Modificarea Codului Muncii este una dintre priorităţile dumneavoastră. Prin ce măsuri concrete vă propuneţi să asiguraţi o mai bună protecţie a angajatului?

Mariana Câmpeanu: Codul Muncii nu este prima prioritatate. Avem de rezolvat funcţionarea CES-ului şi legile de dialog social, după care, în momentul în care dialogul social este funcţional, vom putea să trecem la analizarea Codului Muncii, să vedem care sunt problemele de modificat acolo. Eu vreau să am în vedere ca pentru angajat să fie asigurată o protecţie care lipseşte în acest moment, în sensul că acum poate fi eliberat din funcţie sau chiar poate fi trimis în şomaj fără ca măcar să i se motiveze de ce s-a luat această măsură. Neavând o astfel de motivare, el nu are posibilitatea să se adreseze instanţei. Astfel, analiza va fi mai mare pe toate problematicile legate de Codul Muncii, dar ea va fi declanşată în momentul în care dialogul social va funcţiona. S-a făcut un studiu în acest domeniu, el a fost prezentat chiar în Parlament şi acela va constitui o bază de discuţie cu sindicatele şi cu patronatele. Sunt mai multe modificări care trebuiesc rezolvate, inclusiv extinderea domeniului de activităţi pentru încheierea contractelor pe perioadă determinată, pentru că sunt multe activităţi, cum sunt cele din construcţii sau agricultură, unde pot fi încheiate astfel de contracte. Deci o să mai vorbim despre Codul Muncii probabil mai spre toamnă.

Reporter: Actualul Cod al Muncii este în vigoare deja de un an de zile şi fostul Executiv spunea, în momentul în care a făcut aceste modificări, că se va ajunge la diminuarea muncii la negru şi la creşterea numărului de contracte de muncă. În ce măsură cifrele înregistrate confirmă aceste lucruri?

Mariana Câmpeanu: Nu am o evaluare exactă de la Inspecţia Muncii, dar s-a raportat o creştere a numărului de contracte viabile. Aceste contracte într-adevăr au crescut ca număr, dar ele reprezintă acele convenţii civile care s-au transformat în contracte de muncă. Dovada că nu a dus la creşterea numărului locurilor de muncă sau la ieşirea la suprafaţă a celor de la negru sau de la gri este faptul că în raportările statistice nu rezultă absolut niciun fel de creştere a numărului de contracte noi de muncă. Ceea ce s-a întâmplat este într-adevăr că a crescut ponderea contractelor pe perioadă determinată în raport cu cele pe perioadă nedeterminată, dar şi această pondere este nesemnificativă. Reprezintă în jur de opt la sută, în rest sunt contracte pe perioadă nedeterminată. Analiza influenţelor pe care Codul Muncii le poate aduce pe piaţa muncii nu se poate face într-un termen atât de scurt. În doi, trei, cinci ani de zile se poate trage o concluzie. Poate este greşit şi ce spun eu, poate a fost greşit şi ce a spus şi vechiul guvern, dar realitatea o să o vedem peste cel puţin trei ani.

Reporter: Ministrul delegat pentru Dialog Social spunea că se intenţionează depolitizarea Inspecţiei Muncii. Aveţi în vedere schimbarea conducerii la această instituţie, având în vedere că domnul Dantes Nicolae Bratu nu este membru de partid?

Mariana Câmpeanu: Nu ştiu ce să vă spun despre acest lucru, pentru că eu nu cer niciodată documente dacă persoana este membru de partid sau nu. Nu are nicio relevanţă acest lucru. La Inspecţia Muncii trebuiesc făcute mai multe transformări. Eu cred că în acest moment este ineficientă. Rezultatele din controalele care se fac pentru munca la negru nu au dus la rezultate vizibile. De aceea, acolo va trebui făcută o analiză a activităţii şi a persoanelor care ocupă diverse funcţii. Cert este că orice schimbare se va face numai şi numai pe criterii profesionale. Pot să vă spun drept garanţie că persoanele care sunt numite acum pe funcţia de secretar de stat în Ministerul Muncii şi la Casa Naţională de Pensii sunt persoane recunoscute ca având rezultate în domeniul profesional. Acelaşi lucru îl vom face, dacă va fi cazul, şi la Inspecţia Muncii.

Reporter: Spuneaţi că problemele cu care se confruntă în momentul de faţă sistemul de pensii ar putea fi măcar parţial rezolvate prin regândirea sistemului, în sensul creării de conturi personale. Cum ar arăta concret un astfel de sistem, în cât timp ar putea fi pus la punct şi care ar fi avantajele?

Mariana Câmpeanu: Din toate analizele care s-au făcut rezultă foarte clar că un sistem de pensii în condiţiile actuale, în ţara noastră şi în alte ţări sau în toate ţările UE - vorbesc de ţările cu un grad mai avansat sau mai puţin avansat de civilizaţie şi de rezultate economice -, deci un astfel de sistem nu mai este sustenabil nicăieri, pentru că sunt două fenomene globale care acţionează, respectiv îmbătrânirea rapidă a populaţiei, scăderea natalităţii şi micşorarea numărului de contribuabili. Ca atare, aceste sisteme de pensii, care vin de pe vremea lui Bismark, nu mai reprezintă posibilităţi de rezolvare a deficitelor care apar. Propunerea pe care eu vreau să o fac şi să o introduc în programul de guvernare pentru viitorul ciclu, după alegeri, reprezintă schimbarea întregului sistem de pensii, a întregii filosofii de construire a acestui sistem. Trebuie să renunţăm la această într-ajutorare între generaţii, generaţia de astăzi să plătească pensii pentru generaţia de ieri, pentru că, aşa cum v-am spus, nu mai reprezintă un element sustenabil. Cred că atunci când o persoană intră pe piaţa muncii, dacă i se deschide un cont pentru pensie şi acolo sunt înregistrate contribuţiile, atât plătite de angajator, cât şi din salariul persoanei respective, reprezintă un dublu element şi pentru faptul că vom avea în gestiune banii acumulaţi în acel fond, dar şi persoana va fi responsabilă de viitorul ei. Va putea în fiecare clipă să analizeze care este contribuţia pe care a acumulat-o, ce alte posibilităţi are să se ducă şi la alte beneficii date de pensiile private sau de jocul la bursă, sau de conturi în bancă. Adică persoana începe să se gândească ce trebuie să facă ca să-şi asigure, atunci când iese de pe piaţa muncii, un trai decent. Acest lucru înseamnă că în contul persoanei se acumulează bani, iar banii aceştia pot fi folosiţi pentru investiţii, astfel încât să aducă un plus în contul persoanei, sau pot fi puşi în depozite la bancă. Acum, acest fond de pensii pe care îl avem este ţinut la trezorerie fără dobândă sau cu o dobândă nesemnificativă.

Reporter: Aceşti bani vor putea fi folosiţi pentru investiţii cu acordul persoanei?

Mariana Câmpeanu:: Nu poţi să iei acordul persoanei la milioane de oameni. Va fi construit un sistem bine verificat care va stabili către ce investiţii poate fi folosit acest cont. Pentru că în niciun caz nu va fi folosit pentru investiţii riscante. Dar acest sistem, care presupune o perioadă lungă de implementare, circa 20 de ani, în această perioadă acest fond poate fi folosit pentru plata pensiilor şi o parte pentru acumulare. Este un sistem asemănător cu Pilonul II de pensii, care aţi văzut că şi în perioada de criză a avut un randament foarte mare, uneori chiar neaşteptat de bun, oricum peste rata inflaţiei.

Reporter: Sunt ţări în care funcţionează deja un astfel de sistem?

Mariana Câmpeanu: Funcţionează sisteme asemănătoare, cu deosebirea că nu sunt gestionate la nivel de stat, ci sunt gestionate pe grupuri sau pe profesii, într-un fel asemănător cu pensiile ocupaţionale. Acest sistem ştiu că se intenţionează a fi implementat şi în Polonia.

Reporter: Aţi afirmat că Legea pensiilor este o "cârpeală a Legii 19" şi intenţionaţi să o amendaţi. Puteţi să daţi câteva exemple de erori?

Mariana Câmpeanu: Nu acesta este sensul. Actuala Lege a pensiilor este tot Legea 19, modificată pe ici, pe colo, în sensul că s-a mărit durata de muncă, că s-a mărit vârsta de pensionare, că s-au aplicat corecţii mai mari pentru pensia anticipată, că s-au înăsprit criteriile de acces la pensia de boală, dar concepţia este aceeaşi şi de aceea spuneam că este o cârpeală a vechii legi, pentru că ea trebuie schimbată din temelii. La acest lucru m-am referit.

Reporter: Când vorbiţi de schimbare, vă referiţi inclusiv la o revenire în ceea ce priveşte vârsta de pensionare?

Mariana Câmpeanu: Nu, categoric nu. Asta este tendinţa în întreaga lume şi mi se pare că este normal ca într-o societate civilizată, în care confortul şi accesul la sănătate este altul decât acum 30 de ani, o persoană să poată să fie activă o perioadă cât mai mare de timp. De altfel, şi solicitările sunt în acest sens. Foarte multe persoane au fost supărate şi chiar lovite în mândria lor profesională că au fost obligate să iasă la pensie deşi vroiau să lucreze în continuare. V-aş aminti cazul lui Ion Lucian sau Radu Beligan, care şi la 90 de ani mai merge să mai joace într-un spectacol.

Reporter: Atunci când eraţi în opoziţie susţineaţi ideea indexării punctului de pensie, aşa cum prevede, de altfel, şi legea. Veţi pune în aplicare această măsură? Sunt condiţii măcar pentru la anul?

Mariana Câmpeanu: Acest lucru îl vom stabili la construcţia bugetului pe anul viitor, dar eu cred că va trebui să aplicăm legea.

Reporter: Care sunt priorităţile dumneavoastră în domeniul asistenţei sociale şi dacă luaţi în calcul o regândire a structurii instituţionale în acest domeniu, având în vedere că săptămâna trecută două dintre direcţiile generale din minister au devenit direcţii simple?

Mariana Câmpeanu: Din analiza pe care am făcut-o imediat în minister, am constatat că erau direcţii generale, unele fără direcţii. Deci nu am înţeles termenul de direcţie generală când în componenţă erau două compartimente sau un compartiment şi un serviciu. Deci nu se justifica. Şi în contextul de restrângere a cheltuielilor, pe care l-am promis chiar în această guvernare scurtă, am acţionat în acest sens. În legătură cu asistenţa socială, avem o lege cadru care trebuie însoţită de mai multe legi care să o pună în aplicare, şi la acestea lucrăm în acest moment. Regândim şi problema persoanelor cu handicap, acolo s-au creat multe disfuncţionalităţi cu acele comisii de verificare, pe care le regândim.

Reporter: Spuneaţi că aţi dori să puteţi lua şi o decizie favorabilă în ce priveşte revenirea indemnizaţiei pentru creşterea copilului la 85 la sută din salariu. Aţi analizat dacă ar putea fi posibil măcar de la anul?

Mariana Câmpeanu: După ce o să am o analiză exactă a bugetului Ministerului Muncii, a ce anume mai avem de plătit, pentru că suntem în urmă şi cu plăţile, pentru persoanele însoţitoare ale persoanelor cu handicap sau către asistenţii maternali, în funcţie de construcţia bugetului şi de rectificarea care va avea loc, o să încerc să fac această reparaţie şi să revină indemnizaţia la 85 la sută. Oricum, cred că acest lucru nu se poate realiza acum, pentru că încă nu ştim exact care va fi bugetul ministerului şi dacă vom acoperi toate prestaţiile.

Reporter: Care ar fi deficitul dacă aţi scădea cu cinci la sută contribuţiile sociale pentru anagajator?

Mariana Câmpeanu: Dar nu este niciun deficit la bugetul de pensii, eventual un deficit ar putea să fie la bugetul de asigurări sociale. O să vedem. Tocmai am semnat un ordin comun cu ministrul Sănătăţii, pentru a pune de acord modul de decontare între cele două instituţii.

Reporter: Spuneaţi că această măsură, de scădere a contribuţiilor sociale pentru angajator, plus majorarea salariului minim sunt câteva dintre măsurile care ar putea duce la creşterea numărului de locuri de muncă. Ce alte măsuri concrete mai aveţi în vedere, măsuri care ar putea să ajute în acest sens şi care să fie şi sustenabile din punct de vedere financiar?

Mariana Câmpeanu: Toate aceste măsuri privesc o guvernare viitoare, după alegeri. Ele trebuie să se înscrie într-un program de guvernare pe patru ani, pentru că orice măsură fiscală pe care o iei la un moment dat, nu are efecte decât cel puţin după o jumătate de an, dacă nu un termen mai îndelungat. Este clar că avem unul dintre cele mai mari costuri pe forţa de muncă şi trebuie să-l micşorăm. Asta este o cauză importantă pentru menţinerea sau pentru crearea unui nou loc de muncă. Aici se adaugă şi alte măsuri sau alte facilităţi care se pot acorda angajatorilor pentru crearea de noi locuri de muncă, în special pentru tineri sau pentru persoanele de peste 50 de ani, trebuie corelat cu creşterea salariului minim pe economie pentru a acoperi o parte din deficitul care s-ar crea prin diminuarea acestor contribuţii. Oricum, salariul minim pe economie este foarte mic în România. Cred că suntem, ca întotdeauna, la concurenţă cu Bulgaria, care are cel mai mic salariu minim. Şi aici mai intră şi alte măsuri: eventuala diferenţiere a impozitului pe salariu, mai mic pentru salariile mai mici.

Reporter: Pentru că spuneaţi că avem unul dintre cele mai mici salarii minime pe economie din Uniunea Europeană, putem să ne aşteptăm ca de la anul să existe o creştere mai substanţială a salariului minim decât am văzut până acum?

Mariana Câmpeanu: Din analizele pe care le-am făcut până a avea acces la toate datele din economie, am propus 800 sau 840 de lei pentru salariul minim. În funcţie de execuţia bugetară pe anul acesta şi de previziunile pentru anul viitor, atunci se va putea stabili şi cifra exactă, dar categoric el va fi mărit, pentru că este imposibil să rămână la nivelul de anul acesta.

Reporter: România este la un pas de suspendarea plăţilor din POSDRU. Aţi dispus o serie de măsuri şi de verificări la AM POSDRU. Din vina cui s-a ajuns în această situaţie? Va plăti cineva?

Mariana Câmpeanu: Acest lucru nu pot să vi-l spun în acest moment, pentru că în planul pe care l-am aprobat în Guvern noi vom face o cvasiverificare a proiectelor şi a plăţilor care s-au efectuat până în acest moment, să înlăturăm toate neregulile identificate fie de auditul intern, fie de cel al Comisiei Europene, şi în funcţie de aceste verificări, probabil că or să rezulte şi persoanele care sunt vinovate. Ceea ce pot să vă spun este că managementul din această aplicaţie a fost slab, ca să nu spun mai mult decât atât, pentru că au fost nenumărate verificări, şi de la auditul intern şi de la cel internaţional, au fost stabilite măsuri, care trebuiau luate şi îndreptate, şi iată că din 2009 mai sunt încă unele nerezolvate. Deci de la controalele din 2009.

Reporter: E vorba de incompetenţă sau de alte interese?

Mariana Câmpeanu: Nu pot să fac o afirmaţie, dacă sunt interese sau rea voinţă, dar un prost management pot să spun că a existat. Că acesta a fost datorat incompetenţei sau unor interese, eu nu pot să fac o afirmaţie de acest gen, în acest moment, pentru că nu am toate datele.

Reporter: Există deja o listă neagră cu proiecte în care au fost identificate nereguli şi această listă a fost transmisă organelor de anchetă?

Mariana Câmpeanu: Nu cunosc o astfel de listă, aşteptăm scrisoare de la CE şi atunci o să vă putem să vă spunem dacă există aşa ceva. Dar sunt anumite nereguli, ca tip de nereguli, pe care noi va trebuie să le verificăm din toate proiectele. O analiză între beneficiu şi cost, de fapt între plăţile pe care le-am făcut noi şi costul sau rezultatele pe care le aduce acel proiect, legat de achiziţiile care s-au făcut, dacă s-a respectat legea. Deci pe acest domeniu vom merge.

Reporter: În ce stadiu se află normele metodologice pentru Legea privind combaterea violenţei în familie? Luaţi în calcul posibilitatea reînfiinţării Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Familiei?

Mariana Câmpeanu: Se lucrează la aceste norme şi nu ştiu dacă va fi cazul reînfiinţării unei agenţii. În funcţie de normele de aplicare pe care le vom face şi de rezultatele pe care le vom obţine prin implementarea noilor măsuri prevăzute în lege vom vedea dacă este cazul. Dar eu cred că toate instituţiile din România îşi fac datoria şi nu este nevoie să faci o agenţie special, pentru că aici, spre exemplu, ar fi normal ca autorităţile locale să formeze centre în care o persoană să se poată adresa în cazul în care intră sub incidenţa prevederilor din lege, să obţină un adăpost, să obţină un ajutor, să poată obţine un avocat. Poliţia trebuie să-şi facă datoria atunci când o persoană reclamă că este bătută sau se produc alte violenţe asupra ei, inclusiv cele verbale, şi în contextual acesta poate că nu este nevoie de o agenţie. Dacă va fi nevoie, se va analiza la momentul respectiv.

Reporter: Doamna Roberta Anastase a afirmat că suferiţi de "tulburare psihică majoră" şi că aveţi "pusee de delir acut". Aveţi de gând să vă adresaţi instanţei?

Mariana Câmpeanu: Nu vreau să comentez astfel de afirmaţii şi nici nu vreau să intru în dialog cu doamna Roberta Anastase pe această temă.

Reporter: Dar la un moment dat vă veţi întâlni, inevitabil, cu dumneaei. Care va fi reacţia?

Mariana Câmpeanu: Normală şi instituţională.

Reporter: Vă vedeţi ministru al Muncii şi după alegerile parlamentare din toamnă?

Mariana Câmpeanu: Personal nu-mi doresc acest lucru, pentru că este unul din cele mai grele ministere. Dacă voi reuşi ca până la sfârşitul anului să aşez funcţionarea ministerului pe o linie de plutire sau să intre într-o normalitate în ceea ce priveşte rezolvarea problemelor în termeni utili, constituirea tuturor normelor necesare pentru aplicarea legilor, rezolvarea problemelor legate de fondurile UE, eu voi fi mulţumită. Şi atunci persoana care, eventual, va veni, va pleca de la un nivel de la care va putea construi. Acum nu este vorba de construcţie, este vorba numai de reparaţie.

Reporter: Şi nu v-aţi dori să puteţi să şi construiţi?

Mariana Câmpeanu: Eu nu ştiu. Poate sunt personae mai tinere care pot să ducă mai departe acest lucru. Ştiţi şi dumneavoastră că funcţia de ministru nu o obţii întotdeauna dacă vrei, uneori o obţii fără să o doreşti şi trebuie să o îndeplineşti. O iei ca o sarcină pe care trebuie să o îndeplineşti, aşa cum am luat-o eu în acest moment.

Reporter: Atunci vă întreb altfel: Unde vă vedeţi după alegerile parlamentare sau ce v-aţi dori să faceţi după?

Mariana Câmpeanu: Eu aş putea să afirm cu toată sinceritatea că îmi place mai mult să fiu parlamentar decât ministru. Mi se pare că acolo sunt mai utilă, că experienţa mea ar putea să ducă la elaborarea unor legi corecte, să iasă din Parlament aşa cum ar trebui să fie şi să nu se intervină asupra lor cu zeci de ordonanţe de urgenţă pentru a le face funcţionale. Şi cred că aş putea să am acolo un plus, pe care aş putea să-l aduc mai mult decât în calitate de ministru. Aici trebuie să fii pur şi simplu un executant.

(Interviu realizat de Aurelia Alexa, aurelia.alexa@mediafax.ro)