INTERVIU cu Dr. Serafinceanu: 150.000 de români suferă de boală renală diabetică, dar mai puţin de 10% sunt în evidenţe

Institutul Naţional de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice "N. C. Paulescu" din Capitală aniversează vineri 20 de ani de la înfiinţarea Secţiei de Nefrologie şi Dializă - singura din România specializată exclusiv pe diagnosticarea şi tratarea pacienţilor cu boală cronică de rinichi diabetică

Înfiinţată în 1993, când unul sau chiar doi pacienţi mureau în lipsa unui tratament adecvat, Secţia de Nefrologie şi Dializă de la "N.C. Paulescu" a însemnat un imens pas înainte.

Şeful acesteia, conf. dr Cristian Serafinceanu, spune că a reuşit, cu ajutorul fostului ministru al Sănătăţii Iulian Mincu, să realizeze una dintre puţinele secţii din Europa şi singura din România specializată exclusiv pe diagnosticarea şi tratarea pacienţilor cu boală cronică de rinichi diabetică. Potrivit lui Serafinceanu, pacientul cu suferinţă renală diabetică este unul complex, iar abordarea acestuia trebuie să fie multidisciplinară, respectiv nutriţionist - diabetician. Totodată, într-un interviu acordat MEDIAFAX, Serafinceanu trage un semnal de alarmă cu privire la creşterea numărului suferinzilor cu această maladie.

Reporter: Cum a apărut ideea înfiinţării unei secţii dedicate exclusiv diagnosticării şi tratării pacienţilor cu boală cronică de rinichi diabetică, atunci când nimeni nu se gândea la aşa ceva?

Cristian Serafinceanu: Fondarea Institutului Naţional de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, ca şi a primei, şi până astăzi singurei, secţii de nefrologie şi dializă din ţară dedicate exclusiv pacienţilor cu diabet zaharat sunt legate de numele profesorului Iulian Mincu, care, în acea perioadă, a fost ministru al Sănătăţii şi a avut un rol decisiv în aceste două momente. În 1994, la cinci ani după Revoluţie, în spital decedau săptămânal unul chiar doi pacienţi cu boală renală diabetică. Profesorul Iulian Mincu m-a întrebat într-o zi dacă putem face ceva pentru aceşti bolnavi, dacă avem soluţii pentru a-i salva. I-am spus că am putea să facem o secţie de dializă peritoneală. Atunci, profesorul Mincu a zis: "Facem secţia, dar rămâni aici să lucrezi". Am rămas. Revin. A fost îngrozitor, pentru că, de fapt, atunci când am făcut secţia, în România, pacienţii nu aveau practic acces la terapia prin hemodializă, iar dializa peritoneală nu era practicată în niciun centru din ţara noastră. În această situaţie, noi, medicii din Institutul "Paulescu", care aveam ca şi astăzi sute de pacienţi cu boală renală diabetică în evidenţă şi monitorizare, asistam neputincioşi la decesul prematur al acestora, prin complicaţii cardiovasculare sau uremie.

R.: Enumeraţi, vă rog, premierele acestui centru.

C. Serafinceanu: În acest centru a fost, de asemenea, aplicată pentru prima dată în România cea de-a doua metodă modernă de substituţie renală - dializa peritoneală continuă ambulatorie. De asemenea, alte două premiere naţionale au vizat dializa cu bicarbonat de sodiu şi constituirea primei echipe formate din cinci medici primari specialişti, diabet, nefrolog, cardiolog. Ştiţi care este profilul pacientului nostru? Este sărac, singur, în vârstă, cu multiple suferinţe. Noi încercăm să le asigurăm nu doar supravieţuirea, ci mai mult condiţii umane de trai. Ne-a fost foarte greu să facem acest lucru.

R.: Câţi pacienţi cu boală renală cronică diabetică au fost trataţi în institut?

C. Serafinceanu: În prezent, peste 800 de pacienţi cu boală renală diabetică avansată sunt în evidenţă şi monitorizare ambulatoriu, iar în secţia de nefrologie sunt internaţi lunar aproximativ 150 de pacienţi. La nivel naţional, avem între 1,2 şi 1,8 milioane de pacienţi cu diabet zaharat, dintre care 90-95% cu diabet tip 2, şi cam 130.000 - 160.000 de pacienţi cu diabet şi boală cronică de rinichi în diferite stadii din minimum 1,5 milioane de adulţi cu boală cronică de rinichi de diferite cauze. Este foarte probabil că aceste cifre cresc în fiecare an, iar această creştere nu este liniară, ci oarecum exponenţială. Aproximativ 0,1% dintre pacienţii cu boală cronică de rinichi ar putea avea anual nevoie de dializă, deci cam 1.500 de pacienţi pe an la nivelul ţării, dar o parte nu sunt diagnosticaţi la timp şi nu ajung la centrele de specialitate. Pacienţii cu diabet zaharat sunt luaţi în evidenţă, în pre-dializă, în proporţie de cel mult 10% , deci nu sunt trataţi corespunzător. Având în vedere costurile materiale şi umane foarte ridicate ale acestei afecţiuni, este evident că boala cronică de rinichi diabetică reprezintă deja o enormă problemă de sănătate publică şi acest lucru este, sau va fi curând, valabil şi în România. Prin aplicarea pentru populaţia ţării noastre a datelor şi procentelor statistice cunoscute, estimăm că, în cel mai optimist scenariu, este vorba despre aproximativ 150.000 de pacienţi români cu boală renală diabetică, dintre care mai puţin de 10% sunt în evidenţă şi monitorizare nefrologică.

R.: Care este principala dificultate legată de boala renală diabetică?

C. Serafinceanu: Principala dificultate este caracterul ei complex multidisciplinar. Se poate afirma că riscul unui pacient cu boală renală diabetică şi denutriţie proteică de a avea un eveniment cardiovascular major, cum ar fi infarct miocardic, accident vascular cerebral sau moarte subită, în următorii cinci ani, este de aproximativ 30 de ori mai mare comparativ cu o persoană de aceeaşi vârstă şi sex, dar clinic sănătoasă. Cei mai dezavantajaţi sunt pacienţii cu diabet zaharat şi boală cronică de rinichi terminală, care au nevoi speciale: proceduri de hemodializă eficiente - convective, mai scumpe, decontate doar în proporţie de 7% de CAS - şi dializă peritoneală, care nu este rambursată stimulativ.

R.: Cu ce este asociată această afecţiune?

C. Serafinceanu:  Boala cronică de rinichi este adesea asociată cu hipertensiunea arterială, diabetul zaharat sau obezitatea. Se recomandă controlul periodic al rinichilor, mai ales în cazul celor cu rude care suferă de această maladie, celor care fumează sau care au o vârstă înaintată.

R.: Cum a evoluat incidenţa diabetului?

C. Serafinceanu:  Acum, vorbim deja de pandemie de diabet zaharat tip 2, iar după estimările Federaţiei Internaţionale de Diabet, numărul pacienţilor se apropie, în prezent, de 400 de milioane pe plan mondial, iar cel puţin 50 de milioane de oameni prezintă, în acest moment, o complicaţie renală mai mult sau mai puţin severă. În anul înfiinţării secţiei, diabetul zaharat era între primele trei cauze de insuficienţă renală din lume, iar astăzi este pe primul loc în acest sumbru clasament, fiind responsabil, alături de hipertensiunea arterială, de aproximativ 75% dintre aceste cazuri.

R.: Aţi înfiinţat Asociaţia de Studii Reno-Metabolice şi Nutriţionale. În ce scop?

C. Serafinceanu: Este o nouă entitate care se alătură eforturilor de combatere a bolii cronice de rinichi, în special a problemelor metabolice şi de nutriţie ale persoanelor cu boală cronică de rinichi. Scopul principal al asociaţiei este acela de a ameliora sănătatea, calitatea vieţii pacienţilor cu boală cronică de rinichi, cu probleme metabolico-nutriţionale, prin optimizarea cantitativă a actului medical adresat acestora. De asemenea, prin intermediul asociaţiei, urmărim creşterea nivelului pregătirii profesionale a personalului implicat în îngrijirea acestor pacienţi, promovarea nutriţiei clinice în învăţământul medical, cât şi dezvoltarea unor proiecte proprii.