INTERVIU - Horodniceanu: DIICOT are de soluţionat dosare din 2007-2008. Cel mai vechi era de 11 ani - FOTO

Procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Daniel Horodniceanu, a vorbit în interviu şi despre cazurile de corupţie în rândul magistraţilor DIICOT, arătând că nu există nicio instituţie în care să nu fie, la un moment dat, angajaţi cercetaţi pentru corupţie. Horodniceanu spune că nu există o reţetă de prevenire a acestor cazuri, însă selecţia procurorilor trebuie să fie unul dintre criterii, iar controlul şi comunicarea exercitate de şefii de serviciu un alt criteriu.

Şeful DIICOT s-a referit şi la dosare de anvergură, despre care a spus că necesită o perioadă mai mare de anchetă, întrucât în aceste cauze se fac expertize, comisii rogatorii, se caută sume de bani şi persoane implicate, care duc la întârzieri în soluţionare, în condiţiile în care se are în vedere şi anchetarea "corectă şi efectivă" a dosarului.

În opinia procurorului şef Daniel Horodniceanu, magistraţii DIICOT sunt cei mai pregătiţi pentru a face faţă noilor metode de acţiune ale grupărilor cu un grad mare de pericol.

Despre relaţia DIICOT cu Serviciul Român de Informaţii, Horodniceanu spune că aceasta este una instituţională, corectă, dosarele deschise la instituţia pe care o conduce fiind şi urmare a colaborării cu serviciile de informaţii şi cu alţi parteneri instituţionali.

Procurorul şef al DIICOT a mai spus că este necesară crearea unei structuri de poliţie judiciară pe lângă Direcţie, arătând că o echipă unică procuror-poliţist va avea rezultate calitativ superioare unei echipe mixte.

Daniel Horodniceanu a vorbit în interviu şi despre cum intenţionează să soluţioneze problemele Secţiei Judiciare din cadrul DIICOT. Şeful DIICOT a precizat că are în vedere unirea Serviciului judiciar al Structurii Centrale cu cel al Serviciului Teritorial Bucureşti pentru a crea o structură unică, sub coordonarea unui singur procuror şef, care va putea gestiona mai bine activitate judiciară a DIICOT.

Prezentăm interviul acordat agenţiei MEDIAFAX de procurorul şef al DIICOT, Daniel Horodniceanu:

Reporter: Aţi susţinut înfiinţarea poliţiei judiciare pe lângă DIICOT, o propunere similară fiind făcută anterior şi de Alina Bica şi de procurorul şef adjunct Giorgiana Hosu. La doi ani de la aceste propuneri, nu s-a schimbat nimic. Credeţi că veţi reuşi să duceţi la bun sfârşit aceast proiect?

Daniel Horodniceanu: Existenţa unui corp poliţienesc propriu al DIICOT - încadrat cu poliţişti de poliţie judiciară - este un deziderat care vizează calitatea actului de justiţie până la urmă. Acesta este motivul pentru care eu şi echipa mea nu renunţăm să-l susţinem şi să acţionăm în vederea realizării acestuia, desigur luând în calcul că DIICOT nu este singurul factor decident în această privinţă. Dacă ar depinde doar de DIICOT sau de Ministerul Public, fără îndoială am fi vorbit de poliţia judiciară a DIICOT ca de un obiectiv îndeplinit. Dar,vă asigur că, în ceea ce ne priveşte, facem toate demersurile necesare pentru a implementa în conştiinţa tuturor decidenţilor că o echipă unică procuror-poliţist este o echipă care va avea rezultate calitativ superioare unei echipe mixte. Prima variantă este un întreg, cealaltă, valabilă astăzi, este formată din două jumătăţi. Pot sau nu să formeze întregul. Funcţionează bine, dar nu optim. În curând, prin eforturile conducerii Ministerului Afacerilor Interne, o parte dintre indemnizaţiile poliţiştilor Direcţiei de Criminalitate Organizată se vor majora, aceasta venind ca o recunoaştere a importanţei funcţiei exercitate de această structură de elită a poliţiei. E un început bun cred, iar politica despre care mă întrebaţi se poate înfăptui doar pas cu pas.

Reporter: Aţi arătat în proiectul de management că numărul procurorilor din cadrul Secţiei judiciare este redus. Cum intenţionaţi să rezolvaţi această problemă, cu care vă confruntaţi şi dumneavoastră acum, ca şef al DIICOT?

D.H.: Activitatea procurorilor judiciarişti este «faţa văzută» a oricărei anchete penale. Ei sunt cei care susţin cererile, solicitarile procurorilor care efectuează urmărirea penală şi, mai ales, susţin actul de inculpare în faţa completului de judecată, în şedinţe care, majoritatea, sunt publice. Acţiunile întreprinse în vederea întăririi Serviciului judiciar vizează, pe de o parte, identificarea modalităţilor efective de suplimentare a numărului de posturi atribuite serviciului judiciar şi, pe de altă parte, ocuparea posturilor deja existente cu procurori specializaţi în domeniul judiciar. Acţiunile întreprinse în ultima perioadă, şi ceea ce am scris şi în proiectul de management, s-au completat în mod fericit cu o Hotărâre de Guvern prin care s-au suplimentat posturile, cu patru posturi  de procurori, acestea urmând să fie canalizate spre Serviciul judiciar. O altă măsură pe care o avem în vedere ar fi să unim Serviciul judiciar al Structurii Centrale cu cel al Serviciului Teritorial Bucureşti, pentru a crea o structură unică şi puternică, sub coordonarea unui singur procuror-şef, care va putea gestiona mai bine în aceste condiţii activitate judiciară a DIICOT. Următoarea etapă are în vedere selectarea unor procurori specializaţi în activitatea judiciară.

Reporter: Există o bază de date privind criminalitatea organizată şi terorismul pe lângă Centrul de Aplicaţii Operaţionale, a fost stabilit un sistem de alertă pentru a evita situaţii conflictuale între structurile ce desfăşoară activitatea de urmărire penală? Aţi menţionat în proiectul de management că acest centru este departe de cerinţele DIICOT.

D.H.: Există la acest moment o bază de date. Nu este ceea ce ne dorim noi. Centrul de Aplicaţii Operaţionale trebuie să ocupe un loc central în structura DIICOT, un pilon de referinţă, pentru că este prevăzut ca un colector de informaţii privind activităţile infracţionale (conform competenţelor DIICOT), dar totodată şi un izvor de informaţii pentru procurorii DIICOT care, confruntându-se cu cauze complexe, cu infractori aflaţi într-un amplu proces de «perfecţionare infracţională», au nevoie în timp real de informaţii cât mai complete referitoare la modalităţi de operare ale grupărilor, la anturajul membrilor grupării. Ceea ce am menţionat în proiectul de management nu se referă neapărat la o bază de date privind criminalitatea oganizată sau terorismul, ci la o bază de date integrată cu tot ceea ce presupune aceasta: acces la bazele de date ale principalilor parteneri ai DIICOT, o echipă de specialişti care să introducă datele şi să ştie să le integreze, precum şi o echipă de analişti competentă să aducă la dispoziţia procurorilor tot ceea ce este important ca aceştia să cunoască despre persoane implicate în dosarele pe care le instrumentează.

Reporter: Cum vă propuneţi să soluţionaţi problemele procurorilor DIICOT din serviciile teritoriale, ca de exemplu lipsa de personal sau spaţiile de lucru insuficiente?

D.H.: Cu câteva excepţii, care se vor rezolva sper anul acesta, serviciile teritoriale lucrează în spaţii civilizate, iar personalul este în mare măsură complet, prin penultima Hotărâre de Guvern, care a interesat şi organizarea DIICOT, schema de personal auxiliar fiind suplimentată cu 30 de posturi. Încercăm să împărţim judicios numărul grefierilor, pentru că despre ei este vorba la personal auxiliar, pe serviciile şi birourile unde existau deficienţe.

Reporter: Dosarul «Academia infractorilor» a adus în atenţie faptul că grupările de crimă organizată au devenit din ce în ce mai periculoase. Cât de pregătiţi sunt procurorii DIICOT să adapteze ancheta la noile metode de acţiune ale grupărilor cu grad mare de pericol? Se fac sesiuni de pregătire a procurorilor, atunci când apar aceste noi situaţii?

D.H.: Trebuie să avem în vedere, în principal, faptul că DIICOT este o structură care anul acesta va împlini 11 ani. Cu toate astea, sunt procurori care lucrează în domeniul crimei organizate şi de 13, şi de 14 ani, pe vechile structuri ale Parchetului General. Procurorii DIICOT sunt cei mai pregătiţi pentru a face faţă noilor metode de acţiune ale grupărilor cu un grad mare de pericol. Sesiunile de pregătire de care m-aţi întrebat s-au organizat şi în anii anteriori, se organizează şi în prezent, fie prin noi înşine, fie prin Institutul Naţional al Magistraturii. Foarte mulţi dintre procurorii care lucrează pe secţia de crimă organizată, inclusiv cei care se ocupă de dosarul de care aţi pomenit, sunt formatori în acest domeniu.

Reporter: Credeţi că numărul infracţiunile de macrocriminalitate economico-financiară va scădea ca urmare a măsurilor luate în ultima perioadă de Guvern, mă refer aici la reducerea TVA?

D.H.: Într-o ţară normală, aşa ar trebui să fie, o să vedem în România, o să ne arate experienţa ulterioară ceea ce se va întâmpla. Teoretic, aşa ar trebui să se întâmple. În mod normal, o povară mai uşoară a TVA ar trebui să permită comercianţilor şi posibilitatea de a face plăţile efective. Ar risca mai puţin pe o infracţiune de evaziune fiscală săvârşită pentru un procent de 24%, decât pentru cei 9%.

Reporter: Cum explicaţi că dosare de anvergură, printre care se numără şi cel al lui Omar Hayssam, cel al lui Adriean Videanu şi Varujan Vosganian, sunt în lucru de ani de zile?

D.H.: Dosarele de acest tip necesită o perioadă mai mare de anchetă, iar ele trebuie judecate punctual, ceea ce Inspecţia Judiciară a şi făcut şi ceea ce urmează să facem şi noi din evaluările succesive ulterioare. Se pot administra mijloace de probă care durează mai mult timp: expertize financiar-contabile, traduceri, comisii rogatorii în alte state, căutări specifice ale sumelor de bani şi ale persoanelor implicate, extrădări etc. Sunt activităţi cronofage şi toate, puse una peste alta, duc la întârzierile în soluţionarea dosarului. Se are în vedere şi soluţionarea corectă şi efectivă a dosarului.

Reporter: Cine credeţi că ar trebui să dea explicaţii pentru dosarele nesoluţionate din cadrul Structurii Centrale a DIICOT? Mă refer aici la dosarele mai vechi de un an.

D.H.: Inspecţia Judiciară se va întoarce la DIICOT, iar obiectivele sunt certe: dosarele mai vechi de cinci ani şi dosarele de macrocriminalitate economico-financiară, în special pe evaziune fiscală şi spălare de bani, mai vechi de un an. Fără a neglija toate celelalte cauze aflate în lucru - şi încercăm să desfăşurăm activitatea normal -, trebuie să răspundem şi la solicitările Inspecţiei Judiciare şi să ducem la bun sfârşit ceea ce ne-am asumat în faţa Secţiei de procurori, în urma prezentării raportului de inspecţie judiciară pe data de 8 iulie.

Reporter: Care este cel mai vechi dosar înregistrat la DIICOT?

D.H.: Multe din aceste dosare au fost soluţionate în ultima perioadă, în ultimele trei luni a fost soluţionat un număr impresionant de dosare de la DIICOT - Structura Centrală. Cred că cel mai vechi dosar, din ce am văzut în raportul Inspecţiei Judiciare, era din anul 2004. La acest moment, nu cred că mai sunt dosare mai vechi de 2007- 2008. Dosarul din 2004 a fost soluţionat prin rechizitoriu şi avea aproximativ 250 de volume.

Reporter: Aţi menţionat în proiectul de management că vor fi verificaţi individual, de către echipa nou formată, procurorii din cadrul DIICOT şi va fi creat un «moment zero» în ceea ce priveşte activitatea acestora. Ce puncte tari şi puncte slabe aţi constatat până în prezent din verificările făcute?

D.H.: Au fost demarate aceste verificări, am şi discutat inclusiv cu Secţia de Procurori despre necesitatea efectuării managementului, inclusiv evaluări profesionale. Personal, am constatat că un plus este experienţa profesională deosebită a unora dintre procurori şi un minus ar fi încărcătura peste medie a acestora cu dosare, fapt care afectează atât posibilitatea de dezvoltare a activităţii acestora, cât şi, până la urmă, gradul de independenţă în care aceştia se pot mişca printre cauzele pe care le instrumentează. Pe controalele judiciare efectuate de Inspecţie s-a reţinut că procurorii nu au lucrat ritmic în toate dosarele penale în care au lucrat, ceea ce, până la un moment dat, este extraordinar de dificil de înfăptuit.

Reporter: Ce măsuri vă propuneţi să luaţi pentru prevenirea cazurilor de corupţie în rândul procurorilor DIICOT?

D.H.: Să fim realişti, nu există nicio instituţie în care să nu fie oameni care să facă, la un moment dat, obiectul verificărilor de genul celor menţionate. Important este ca procentul acestora să fie cât mai mic, ideal ca acesta să nu existe. Nu există o reţetă a măsurilor de prevenire a cazurilor de corupţie, selecţia procurorilor trebuie să fie unul dintre criterii, controlul şi comunicarea exercitate de şefii de serviciu un altul.

Reporter: Înainte de semnarea decretului de numirea a dumneavoastră de către preşedintele Klaus Iohannis, au existat voci care au susţinut că nu sunteţi potrivit pentru funcţia de procuror-şef, pentru că aţi fost la conducerea Serviciului Teritorial Iaşi şi nu aţi ştiut că primarul Gheorghe Nichita se folosea de Poliţia Locală şi de membri ai clanului Corduneanu pentru a-şi urmări amanta sau adversarii politici. Cum comentaţi aceste acuzaţii?

D.H.: În principiu, nu aş comenta situaţia pe care aţi menţionat-o deoarece, în momentul de faţă, este în lucru un dosar la DNA Structura Centrală. Cu toate acestea, aş face o mare nedreptate procurorilor din prezent şi din trecut din cadrul Serviciului Teritorial Iaşi să nu amintesc faptul că membrii clanului Corduneanu - şi cred că, dacă nu mă înşel, sunt vreo 70 dintre aceştia - sunt trimişi în judecată în trei dosare penale aflate pe rolul instanţelor de judecată, unele de circa cinci ani. Pe de altă parte, anchetele penale nu pot fi dublate, deoarece nu este productiv pentru organele de urmărire penală, iar primarul municipiului Iaşi face obiectul investigaţiilor DNA de mai multe luni.

Reporter: Alina Bica a susţinut în faţa instanţei că, în perioada în care a fost la conducere, DIICOT a primit doar două informări de la Serviciul Român de Informaţii. De asemenea, acuza presiuni din partea adjunctului şefului SRI, generalul Florian Coldea. Cât de strânsă este relaţia DIICOT cu SRI şi cu persoanele din conducerea acestui serviciu? Aţi simţit o creştere a puterii SRI, aşa cum se vehiculează în spaţiul public?

D.H.: În legătură cu relaţia cu SRI, aceasta este una instituţională, corectă.

Reporter: Care este relaţia dvs. cu procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, şi cu instituţia pe care o conduce? Diferiţi analişti au lansat ideea că SRI lucrează în special cu Direcţia Naţională Anticorupţie şi, datorită informaţiilor primite de la servicii, a crescut numărul dosarelor de anvergură ale DNA. Ce părere aveţi?

D.H.: Prin natura competenţei, DNA şi DIICOT instrumentează dosare de mare anvergură, iar acestea se datorează şi relaţiei instituţionale atât cu serviciile de informaţii, cât şi, în mare sau în mică măsură, cu relaţia cu alţi parteneri instituţionali. 

(Interviu realizat de Cătălina Cocoloş, catalina.cocolos@mediafax.ro)