INTERVIU - Lăzăroiu: Restricţiile Spaniei pentru lucrătorii români vor fi ridicate mult înainte de 2014

Ministrul Muncii, Sebastian Lăzăroiu, a declarat la întoarcerea în ţară, că decizia Guvernului spaniol a venit într-un moment în care Spania începe să aibă primele semnale pozitive în economie şi că aşteaptă să vadă dacă în următoarele 15 zile Comisia Europeană va analiza acest aspect.

Demnitarul crede că românii ar trebui să fie optimişti, pentru că economia Spaniei îşi revine, iar acest lucru înseamnă că la un moment dat restricţiile vor fi analizate şi probabil ridicate, în opinia sa acest lucru urmând să se întâmple mult înaite de anul 2014.

El a mai spus că, vineri, a avut întâlniri şi cu oficiali de rang înalt din Partidul Popular din Spania, aflat în opoziţie, care şi-au exprimat rezervele faţă de retricţiile impuse de către guvernul de la Madrid.

Totodată, ministrul s-a întâlnit cu reprezentanţi ai comunităţii de români din Spania, care s-au plâns că le este teamă să nu înceapă presiuni asupra lor pentru a reveni în ţară, şi cărora le-a transmis să folosească cea mai importantă armă pe care au pentru a-şi apăra drepturile: participarea la vot.

Sebastian Lăzăroiu a mai precizat că vizita sa la Madrid nu a avut ca scop anularea unei decizii deja adoptată de Executivul spaniol, ci clarificarea unor aspecte ambigue. Unul dintre lucrurile clarificate este faptul că restricţiile de pe piaţa muncii nu se aplică membrilor familiei unui cetăţean român care este în Spania de cel puţin 18 luni sau care la momentul deciziei se afla în Spania.

Prezentăm integral interviul acordat agenţiei MEDIAFAX de către ministrul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Sebastian Lăzăroiu:

Reporter: La nivel declarativ restricţiile impuse de curând de Spania ar putea fi ridicate la un moment dat dacă situaţia economică o va permite. În mod practic, există şanse ca aceste restricţii să se ridice înainte de 2014 când toate statele UE ar trebui să liberalizeze piaţa muncii pentru lucrătorii români?

Sebastian Lăzăroiu: În mod normal restricţiile impuse de Spania, deşi sunt în vigoare, nu au încă girul Comisiei Europene. De astăzi curg cele 15 zile în care Comisia trebuie să se pronunţe dacă Spania are argumente suficiente pentru a invoca o situaţie excepţională, aşa cum a făcut-o. Paradoxal, azi (vineri - n.r.) pe aeroportul din Madrid, când mă întorceam, am urmărit discursul lui Zapatero, care ieşise din şedinţă de guvern şi care a dat numai veşti bune spaniolilor, şi anume că economia îşi revine, că şomajul a scăzut, şi mulţi alţi indicatori macroeconomici care sunt pozitivi.

Trendul e bun. Mă întreb dacă acest discurs va fi analizat şi la Comisia Europeană, pentru că dacă trendul e bun, eu cel puţin, nu înţeleg situaţia excepţională. În orice caz, e clar că chiar dacă Comisia va accepta, economia Spaniei, dacă ne uităm pe ultimele cifre statistice, merge bine. Ei au un program ambiţios prin care vor să reducă şi la anul deficitul de la şapte la sută undeva la trei la sută şi până în 2013 sub trei la sută. Singura lor problemă este că au alegeri. După alegeri probabil că va creşte ritmul reformelor şi ştim deja că alegerile vor avea loc pe 20 noiembrie.

Ar trebui să fim optimişti indiferent ce s-ar întâmpla pentru că economia Spaniei îşi revine, ceea ce înseamnă că la un moment dat restricţiile vor fi analizate şi probabil ridicate.

Reporter: Înainte de 2014?

Sebastian Lăzăroiu: Cu mult înainte de 2014. Dar, repet, asta în ipoteză că, Comisia Europeană va valida situaţia excepţională şi va accepta decizia Spaniei. Nu ştim încă asta în momentul acesta. Şi noi şi Spania aşteptăm decizia Comisiei Europene chiar dacă măsurile sunt în vigoare în acest moment în Spania.

Reporter: Putem să ne gândim în contextul de care vorbiţi dumneavosatră că decizia a fost mai degrabă una politică, având în vedere că ei nu au luat această hotărâre în perioada în care le-a fost foarte greu, ci exact în momentul în care încep să aibă nişte semnale de revenire? Şi, doi la mână, sunt şi în prag de alegeri.

Sebastian Lăzăroiu: Mi-e greu să fac asemenea consideraţii. Ei le prezintă ca fiind măsuri tehnice şi trebuie să le luăm ca atare la nivel oficial. În schimb, astăzi de dimineaţă, spre exemplu, am avut două întâlniri cu oficiali de rang înalt din Partidul Popular din Spania, care se află în opoziţie în acest moment şi care este foarte bine poziţionat din câte ştiu eu pentru viitoarele alegeri.

Au fost întâlniri informale dar cu oficiali de rang înalt: cu Antonio Lopez, care e şi secretar general la PE şi cu Jorge Moragas, care e mâna dreaptă a posibilului viitor premier. Ambii şi-au exprimat rezervele faţă de aceste retricţii impuse de către guvernul de la Madrid.

Lopez mi-a spus că dacă vor câştiga alegerile vor avea o coordonare cu CE şi mi-a dat asigurări că va respecta, în privinţa acestor măsuri, cu stricteţe tratatul cu Uniunea Europeană şi toată legislaţia UE, pentru că el ar avea dubii că asemenea restricţii ar putea să fie conforme cu legislaţia europeană.

De asemenea Lopez mi-a întărit faptul că instrucţiunile de aplicare ale guvernului ar putea să fie neclare. Şi Moregas a avut aceeaşi poziţie. Chiar mai mult, mi-a spus că el priveşte măsurile ca fiind discriminatorii pentru că se aplică doar românilor şi asta poate să ducă la stigmatizarea lor. Ce mă mai bucură, şi mi-au dat asigurări şi socialiştii, oficialii din Guvern şi cei din Partidul Popular, că nu vor face din acest subiect o temă de campanie, că încearcă să politizeze cât mai puţin posibil, pentru că e o chestiune sensibilă şi în general politicienii sunt tentaţi să folosească în campanie acest subiect.

Deci ei o prezintă ca fiind o măsură tehnică, dar pe de altă parte e clar că avem alegeri pe 20 noiembrie. Asta e realitatea.

Reporter: Dincolo de mesajele pe care le vor folosi ei sau nu în campania electorală, mesajul pe care dumneavoastră vi l-au transmis ar fi că, dacă opoziţia ar câştiga alegerile în Spania, restricţiile pentru români vor fi ridicate?

Sebastian Lăzăroiu: Nu mi-au spus aşa ceva. Şi cei din opoziţie aşteaptă o poziţie oficială a CE. Şi-au exprimat însă rezervele serioase faţă de aceste restricţii şi mi-au argumentat de ce. Asta a fost singura discuţie. Nu vreau să spun ceea ce nu am aflat de la ei şi anume că vor anula aceste restricţii. Mai e mult până la alegerile lor şi nu ştim. Poate că socialiştii vor rămâne sau poate că vor veni popularii la putere. Până atunci trebuie să aşteptăm decizia Comisiei Europene. România este ţară membră a UE şi cred că asta ne asigură o anumită protecţie şi nouă, şi spaniolilor faţă de unele devieri de la legislaţia europeană.

Reporter: Aţi avut ieri o întâlnire cu ministrul spaniol al Muncii. Iau în calcul autorităţile posibilitatea unor sancţiuni din partea CE pentru această decizie privind românii, având în vedere caracterul discriminatoriu de care vorbeşte foarte multă lume?

Sebastian Lăzăroiu: Nu am discutat în întâlnire aşa ceva, pentru că sunt chestiuni foarte tehnice. Tot ceea ce ştiu eu este că Spania a trimis astăzi solicitarea oficială pentru suspendarea punctelor de la 1 la 6 care se referă la liberalizarea circulaţiei. Deci de abia astăzi au trimis solicitarea oficială, până acum trimiseseră doar notificarea.

Nu am avut asemenea discuţii pentru că, repet, măsurile sunt în vigoare. Asta cred că s-a înţeles destul de puţin şi la noi în ţară pentru că am văzut că unii se aşteptau ca ministrul Muncii din România să meargă la Madrid şi să obţină anularea deciziei spaniolilor, ceea ce, evident, este o prostie.

Eu nu am fost de asta la Madrid, pentru că nu poţi să anulezi un act al Guvernului spaniol. S-a aplicat deja, de pe 22 iulie e în vigoare, poate fi invalidat de CE şi atunci am zis să luăm realitatea aşa cum e. Măsurile sunt în vigoare şi discuţiile au fost în principal pe evitarea abuzurilor, pentru că instrucţiunile ni s-au părut un fel de metodologie care se face la legile din România. La ei sunt un fel de instrucţiuni de aplicare. Ni s-au părut în anumite locuri neclare şi am vrut să clarificăm ceea ce nouă ne era neclar, dar şi să obţinem garanţii de la autorităţile spaniole că ele vor fi clare şi că nu vor exista abuzuri.

Şi aici a fost o întâlnire foarte bună pentru că noi am stabilit să avem un grup de lucru constituit foarte rapid, noi am venit chiar cu iniţiativa de a avea o linie verde pentru români care să semnaleze dacă vor exista asemenea abuzuri, iar acest grup de lucru va soluţiona rapid orice neclarităţi apar în instrucţiuni.

Reporter: Cine va face parte din acest grup de lucru şi când va începe să funcţioneze linia verde?

Sebastian Lăzăroiu: Grupul de lucru va începe să funcţioneze foarte repede. Foarte probabil va face parte ataşatul nostru pe probleme de muncă de la Madrid, cu care am şi discutat acolo, şi să vedem pe cine va desemna ministrul Muncii spaniol. Linia verde tehnic mai durează, dar vrem să-i dăm drumul imediat pentru că măsurile sunt deja în vigoare şi nu trebuie să mai aşteptăm. Până atunci au posibilitatea contactului cu ambasada, la numerele ambasadei, pe email. Cât de repede se poate tehnic, noi o vom face.

Reporter: Spuneaţi că această vizită în Spania a avut ca scop clarificarea unor lucruri care nu erau suficient înţelese. Care erau neclarităţile?

Sebastian Lăzăroiu: Sunt lucruri absolut tehnice. De pildă, nu se înţelegea din instrucţiuni dacă decizia se aplică şi membrilor familiei unui lucrător român pe teritoriul Spaniei care a stat 18 luni neîntrerupt sau care a fost prins pe teritoriul Spaniei în momentul în care s-a luat decizia, pentru că în Tratatul european aceştia ar fi exceptaţi de la asemenea restricţii. Nu era foarte clar din instrucţiunile lor. Din discuţii a reieşit că da, pentru că aşa apare şi în Tratatul european. Sunt cazuri foarte particulare şi de aia am vrut să văd în ce măsură instrucţiunile acoperă aceste cazuri particulare şi nu erau acoperite toate. Trebuie să fie foarte clare instrucţiunile ca să nu aibă de suferit românii de acolo. E datoria statului român să-i apere de asemenea abuzuri chiar dacă se petrec pe teritoriul altui stat.

Reporter: Avem în prezent în Spania înregistraţi peste 860.000 de români. Ştim, din 2009, din momentul în care Spania a liberalizat piaţa muncii pentru lucrătorii români, câte contracte de muncă pentru cetăţeni români au fost încheiate acolo?

Sebastian Lăzăroiu: Nu există cifrele acestea. Ce avem este o cifră globală pentru acest moment. Sunt în jur de 300.000 de români care au un contract de muncă şi evident că a fost în scădere acest volum, din 2009 până acum, pentru că şi românii au fost afectaţi de criza din Spania. Noi am recunoscut, că tot suntem aici, că Spania este într-o situaţie dificilă dar care se îmbunătăţeşte. Dar şi românii au fost afectaţi de criză: mulţi au intrat în şomaj, alţii încă îşi caută un loc de muncă, deşi nu primesc un ajutor de şomaj. Deci sunt diferite situaţii.

Reporter: Sociologul Dumitru Sandu afirma la sfârşitul anului trecut că 35 la sută dintre românii care lucrează în străinătate sunt în Italia, iar efectele crizei economice nu i-au determinat să revină în ţară, ci să migreze din Italia către Spania. Acum avem această problemă în Spania. Ne putem aştepta ca un număr însemnat de români să revină în ţară? Şi dacă da, este pregătită piaţa muncii din România să-i preia?

Sebastian Lăzăroiu: Nu, eu nu cred că vor reveni. Eu am avut două întâlniri cu asociaţii ale românilor din Spania. Sigur, ei aveau o nelinişte legată de restricţii, tocmai pentru că instrucţiunile au fost comunicate foarte confuz în Spania. Noi am încercat să-i liniştim şi să-i lămurim despre ce e vorba, dar nu am avut un asemenea semnal în întâlnirea cu ei, cum că am fi pe punctul de a avea un exod înapoi în România. Nici vorbă. Pentru că românii, mulţi dintre ei locuiesc de mulţi ani acolo. Mulţi au familii acolo, mulţi au rezidenţă, au case la care plătesc rate. Pur şi simplu e o perioadă mai grea a economiei spaniole şi vor reintra în circuit. Mulţi dintre ei stau, e adevărat, pe ajutor de şomaj, în acest moment în Spania, dar e un ajutor de şomaj meritat pentru că el este plătit plătit în funcţie de contribuţiile lor. Deci ei au contribuit un număr de luni care le dă dreptul să stea un alt număr de luni pe ajutor de şomaj, deci nu este o pomană din partea statului spaniol. (...) E clar că anumite sectoare care au căzut îşi vor reveni încet, încet. Construcţiile de pildă. Şi atunci românii pot să revină pe piaţa forţei de muncă de acolo. Deci nu ne aşteptăm la întoarceri din Spania.

Reporter: Pentru că tot aţi pomenit de întâlnirea cu comunitatea de români, aţi simţit sau v-au spus explicit că le este teamă să nu existe anumite presiuni asupra lor pentru a renunţa la statutul sau jobul din Spania?

Sebastian Lăzăroiu: Da, există această temere. Mulţi mi-au spus că una e ce apare într-o lege, care într-adevăr pare că nu are efecte asupra celor de pe teritoriul Spaniei, şi alta e cum o aplică funcţionarul. Asta se întâmplă şi în România, ştim foarte bine. Dar repet, asta se întâmplă când instrucţiunile sunt neclare şi ambigue. Normal, au asemenea îngrijorăr. De aceea vrem să deschidem linia verde, de aceea vrem să facem acest grup de lucru între ministerul român şi ministerul spaniol al Muncii.

Pe de altă parte eu le-am spus foarte cinstit românilor de acolo. Lor nu li s-a mai întâmplat până acum aşa ceva. Relaţiile au fost foarte bune între români şi spanioli la nivelul oamenilor dar şi între autorităţi şi comunitatea română din Spania. Ştim bine că am avut situaţii delicate în Italia şi în Franţa. Eu le-am spus cinstit că ei trebuie să-şi arate forţa pentru că sunt aproape un milion. Din păcate, la ultimele alegeri locale de anul acesta doar 100.000 de români s-au înregistrat ca votanţi, pentru că acolo treubie să te înregistrezi ca votant, deci din cei 800.000-900.000 doar 100.000 s-au înregistrat şi doar 17.000 au votat.

Trăim într-o lume cinică, dar asta e lumea în care trăim şi fiecare trebuie să aibă instrumentul lui cu care să se apere. Instrumentul românului în Spania este votul. Cu cât se vor înregistra mai mulţi pe listele acestea de vot, cu atât vor fi luaţi în seamă de toate partidele politice din Spania. Dacă s-ar înregistra cât mai mulţi, dacă e posibil toţi 800.000, şi dacă ar vota în număr mare la alegeri, oricine ar fi la guvernare, ar fi foarte atent cu comunitatea română din Spania. Sper să fi înţeles mesajul meu şi să reflecteze la el. Chiar dacă următoarele locale sunt peste patru ani, pot începe de mâine să se înscrie pe acele liste, să arate cât sunt de fapt cu drept de vot.

Şi pentru că i-am sfătuit să se înscrie pe listele de vot de acolo, între altele am discutat şi despre iniţiativa Guvernului de a introduce votul prin corespondenţă, care îi vizează direct pe românii de afară. Mi s-a părut că au primit foarte bine această veste. Le-am spus şi că, deşi Guvernul încearcă să susţină iniţiativa în Parlament, cel de la PSD şi PNl se opun acerb acestei iniţiative. Senzaţia mea, uitându-mă pe declaraţiile liderilor PNL şi PSD, este că vor să le ia dreptul de vot al celor din afară.

Reporter: Ministerul Muncii a încheiat, în 2009, un acord cu Ministerul Muncii şi Migraţiei din Spania privind facilitarea întoarcerii voluntare a lucrătorilor români, în special a şomerilor sau a celor care erau în pericol să-şi piardă locul de muncă, tocmai pentru că, încă de atunci, Spania se confrunta cu o rată ridicată a şomajului. Câţi români au revenit în ţară în baza acelui acord?

Sebastian Lăzăroiu: Am înţeles că cifra este destul de mică, în jur de 600-700 de români. Eu am experienţa anterioară cu programele acestea, nişte programe care s-au dezvoltat de la începutul anilor 2000 în toată Europa. Şi ele nu prea au funcţionat. Îmi amintesc că am avut evaluări la începuturile anului 2000, pe vremea aceea eram cercetător. Nu produc numere mari şi nici nu sunt durabile pentru că cei care se întorc pe urmă pot pleca. Ei primesc nişte sume de bani ca să se întoarcă, li se dau uneori chiar bani să se integreze în ţara de origine, şi peste un an revin în ţara de destinaţie. Deci nu sunt nişte programe care să funcţioneze. Şi Franţa au avut asemenea programe şi nu au funcţionat. Există un număr de români care intră în programe şi care rămân în ţara de origine, dar nu sunt cifre mari.

Reporter: Vorbeaţi în urmă cu o săptămână, la Bruxelles, despre faptul că romii ar putea constitui un rezervor important pentru creşterea ocupării la 70 la sută până în 2020. Dar, pe de altă parte, romii ştim că sunt slabi calificaţi sau uneori nu au nicio calificare. Cum putem să-i integrăm pe piaţa muncii?

Sebastian Lăzăroiu: Asta nu se poate face de azi pe mâine, dar avem aceşti bani europeni, chiar sub Autoritatea din subordinea Ministerului Muncii, la POSDRU. Sunt bani pentru dezvoltarea resurselor umane. Sunt deja vreo 90 de programe pentru romi, cu vreo 250 de milioane de euro. Cred că pot fi mai multe. Cu aceşti bani europeni putem încerca cât mai mulţi adulţi, nu să-i facem nici doctori, nici IT-şti pentru că deficitul de educaţie este mai vechi, dar pot să le asigure o calificare în meseriile lor tradiţionale: în argintărie, în florărie, ţesături. Deci sunt lucruri pe care le pot face, meserii decente, care uneori s-au pierdut în comunitate. Banii europeni pot fi folosiţi ca să-i ocupăm în aceste domenii şi se pot deschide mici afaceri sau mici întreprinderi în aşa fel încât cât mai mulţi din aceşti oameni să intre oficial pe piaţa forţei de muncă. Nu mi se pare nimic nerealist. Vorbim de un număr mare de romi care sunt pe marginea societăţii şi pe care trebuie să-i aducem în centru. Ei sunt săraci şi trebuie să-i facem să ajungă la un nivel decent de trai.

Reporter: Este adevărat ce spuneţi, dar să nu uităm că mulţi bani europeni se duc pe broşuri, pliante şi întâlniri.

Sebastian Lăzăroiu: Din păcate aşa se întâmplă. Nu vă contrazic. Dar să ştiţi că dintre aceste 90 de proiecte sunt şi proiecte prin care banii au impact direct asupra beneficiarilor. A fost, mai ales la început, frenezia aceasta să cheltuim banii europeni pe seminarii şi pliante. Nu spun că nu sunt utile, dar văd mai degrabă, pentru un impact direct şi rapid, ca banii să meargă spre beneficiar. Aceste programe să fie direct focalizate pe beneficiar.

Reporter: Se poate face ceva astfel încât banii să poată fi direcţionaţi spre lucruri practice?

Sebastian Lăzăroiu: Probabil că va trebui ca ministerul să dea câteva priorităţi şi direcţii pe care cei de acolo să le folosească în evaluările proiectelor pe care le fac. Nişte linii generale, nişte targeturi, care să fie folosite în evaluarea proiectelor de acum încolo.

Reporter: Dincolo de cetăţenii romi, ştim că mai avem un rezervor important de resursă umană în mediul rural, acolo unde sunt oameni neocupaţi şi neînregistraţi la rata şomajului. Este o situaţie foarte veche, iar oamenii nu reuşesc să intre pe piaţa muncii. Ce soluţii vedeţi, vă gândiţi poate la o schimbare a politicilor publice?

Sebastian Lăzăroiu: Sunt soluţii care depăşesc cadrul de competenţe al Ministerului Muncii, dar sunt soluţii viabile. Şi anume, dacă tot sunt localizaţi în mediul rural, unde principala ocupaţie, cel puţin până acum, este agricultura, am putea să avem acele întreprinderi de procesare a alimentelor care să le aducă şi plus valoare. Noi, acum, multe produse din agricultură le recoltăm şi le vindem. Am putea să facem chiar acolo, la marginea tarlalei, întreprinderi care să proceseze acele produse agricole. Fie că vorbim de grâu, fie că vorbim de fructe, să se facă acolo, pe loc, conserve, compot, făină şi să meargă mai departe pe piaţă pentru consumatori. Ar fi un mare avantaj pentru că poţi în aceste întreprinderi de procesare să angrenezi această forţă de muncă subutilizată, după părerea mea, care există la discreţie în mediul rural. Dar, repet, sunt soluţii care depăşesc competenţele Ministerului Muncii. Se tot discută în ultimii doi ani despre ele şi multe se pot face chiar pe bani europeni.

Reporter: Avem vreo şansă să creştem ocuparea la 70 la sută până în 2020?

Sebastian Lăzăroiu: Da, nu este un obiectiv foarte ambiţios. Noi trebuie să creştem în zece ani cu şapte puncte procentuale şi oricum am fi sub alte ţări din UE care acum au gradul de ocupare de 75 la sută. Dar ar fi rezonabil. Nu e greu să facem asta, mai ales că avem aceste rezervoare şi mai avem un rezervor al asistaţilor sociali care primesc nişte bani de la stat şi nu simt nevoia să muncească că nu au de ce. Sumele respective le sunt suficiente ca să stea acasă, ceea ce este anormal. Statul nu poate să îţi plătească până la nivelul la care să stai acasă. Asta înseamnă dependent de ajutorul statului. Anul acesta încercăm, prin Legea asistenţei sociale să-i scoatem pe oamenii aceştia din dependenţă şi să-i încurajăm să muncească şi să devină activi pe piaţa muncii. Chiar dacă vor avea venituri mai mici statul poate să le completeze veniturile prin ajutoare, dar nu pot să-ţi dau bani la nivelul la care tu să stai acasă şi să aştepţi să vină poştaşul cu banii.

Reporter: Câţi dintre cei care în momentul de faţă se regăsesc în categoria asistaţilor sociali ar putea fi anul viitor în piaţa muncii?

Sebastian Lăzăroiu: Nu avem cum să facem o estimare realistă şi exactă a numărului celor care ar fi apţi de muncă şi care ar putea intra repede pe piaţa forţei de muncă. Dar cred că nu sunt puţini în situaţia asta.

(Interviu realizat de Aurelia Alexa, aurelia.alexa@mediafax.ro)