INTERVIU: Morar: Oameni trimişi în judecată se găsesc peste tot, în toate partidele politice

Într-un interviu acordat agenţiei MEDIAFAX, Daniel Morar susţine că procurorii nu au de ce să-şi rişte cariera sau avutul pentru a face dosare care nu au la bază probe, iar soluţia de neîncepere a urmăririi penale în cazul foştilor miniştri ai Comunicaţiilor şi Economiei, Zsolt Nagy şi Codruţ Şereş, poate fi infirmată, aprecierea preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii că s-ar decredibiliza justiţia prin această soluţie fiind "oarecum suprinzătoare", cu atât mai mult cu cât aceasta nu cunoaşte decizia anchetatorului.

Redăm integral interviul procurorului şef al DNA, Daniel Morar, al cărui mandat expiră la 12 august:

Reporter: Domnule procuror şef, vă aflaţi la încheierea unui mandat de trei ani, cât de dificil a fost ?

Daniel Morar: Partea cea mai dificilă a rămas cea mai dificilă, aceea de a face totuşi o politică de resurse umane care să ducă la o utilitate performantă a instituţiei. Se ştie foarte bine că imediat după ce am venit am făcut nişte revocări, am încercat să selectez alţi oameni, dar în continuare la partea de resurse umane sunt restanţe în sensul că aş vrea mai mulţi procurori competitivi, aş vrea mai mulţi procurori cu apetenţă pentru genul de infracţiuni pe care-l instrumentăm noi aici şi mai mulţi procurori independenţi în cadrul DNA. Când spun independenţi nu mă refer la faptul că procurorii din cadrul DNA n-ar fi independenţi, ci mă refer la faptul că la toate interviurile pe care le-am avut în această perioadă, oferta a fost foarte slabă, în sensul că au fost foarte puţini procurori de la parchetele de pe lângă instanţe care au participat şi au luat interviul. Din diverse motive. Deşi au facilităţi legate, hai să spunem, pe perioada mandatului, facilităţi legate de o experienţă bogată, totuşi preferă să stea mai comod la parchetelor lor, mai comod spun pentru că şi acolo au treabă, decât să vină să se concentreze pe dosarele noastre.

Rep.: Nu e un statut confortabil ?!

D.M.: Categoric nu e un statut confortabil, pentru că uitaţi-vă de pildă şi în contextul în care unii dintre colegii noştri şi-au obţinut recunoaşterea gradului ne aşteptam ca la interviurile care au urmat acestor prime hotărâri judecătoreşti să vină mult mai multă lume. Şi nu este aşa. Deci este media celor trei ani. Adică puţini şi din care nu prea ai de unde să alegi.

Rep.: În cazul în care ministrul Justiţiei vă va solicita să rămâneţi pentru un nou mandat, veţi accepta ? Dacă veţi accepta, rămâneţi în aceeaşi formulă de conducere?

D.M.: Haideţi să aşteptăm decizia ministrului Justiţiei.

Rep.: Ce vă reproşaţi?

D.M.: E destul de greu de răspuns la întrebarea asta: "Ce-mi reproşez?!". Ştiu că sunt lucruri pe care nu le-am putut face şi, în primul rând, tocmai datorită calităţii magistraţilor dispuşi să activeze în cadrul DNA. Aş fi vrut mai mulţi procurori care să vrea să lucreze la DNA. N-am putut. N-am putut pentru că asta este baza de selecţie şi din păcate sunt câţiva. Lumea are impresia că la DNA sunt sute de procurori.

Rep.: Câţi sunt?

D.M.: De fapt sunt vreo sută douăzeci din schema de 145. Sunt 120, aproximativ 20-25 de procurori adică aproape 20 la sută sunt lipsă. Înseamnă mult. Activitatea principală numeric e pe serviciile teritoriale, activitatea pe cazurile complexe este la structura centrală, unde sunt cele trei secţii, una este o secţie militară şi celelalte două secţii au în medie 10-12 procurori.

Rep.: Câte dosare s-au soluţionat anul trecut?

D.M.: Au fost peste 2.500, mi se pare, şi cu vreo 160 de rechizitorii. Deci, undeva media de rechizitorii este de zece la sută.

Rep.: Domnule procuror şef, ne aflăm cu trei zile înainte de prezentarea raportului de ţară. Unul din cazurile consemnate este cel privind fraudarea examenului de procurori şefi.

D.M.: Da, probabil că ei s-au oprit la acest caz pentru că era legat oarecum de politica de resurse umane, care e într-unul din benchmark-uri, politica de resurse umane în interiorul sistemului judecătoresc. Experţii Comisiei Europene cu siguranţă că au văzut care sunt cazurile noi de mare corupţie investigate, deschise de către procurorii DNA, au văzut care sunt cazurile de mare corupţie ca atare considerate pe rolul instanţelor de judecată şi e foarte important să spun că, în ciuda a ceea ce se scrie, a ceea ce spun unii că toate dosarele sunt restituite sau aşa mai departe, lucrurile stau exact invers. Adică, exceptând acele trei dosare (Zambaccian, Mătuşa Tamara şi cel al lui Şerban Mihăilescu-n.r.) şi care au fost restituite ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale, toate dosarele cu miniştri, parlamentari, foşti miniştri sau foşti parlamentari sunt în faţa instanţelor de judecată. E adevărat, nu avem nicio soluţie, nici măcar în primă instanţă cu aceste dosare, darămite definitive, dar neavând nicio soluţie înseamnă că nu avem nici soluţii de condamnare, dar nici de achitare. Cum aş spune sintetic, dosarele sunt în curs. Deci, din acest punct de vedere n-ai cum să critici procurori. Eventual, când aceste dosare vor ajunge în faza unor hotărâri judecătoreşti definitive şi dacă alea sunt întradevăr defavorabile se poate face o altă analiză. Dar până una alta procurorii fac ceea ce trebuie să facă - deschid dosare de mare corupţie, le investighează şi acolo unde au probe trimit în judecată.

Rep.: Domnule procuror şef, este o dispută acum apropo de o remarcă pe care a făcut-o doamna preşedintă a CSM legată de dosarul Nagy-Şereş aflat la DNA, partea disjunsă. Dacă puteţi să ne spuneţi ce se va întâmpla practic cu această soluţie, căci poate fi contestată. O veţi face sau nu? Şi dacă aveţi ceva de comentat vis-a-vis de spusele doamnei Lidia Bărbulescu.

D.M.: Afirmaţia e oarecum surprinzătoare pentru că atunci când apreciezi că o soluţie este de natură să decredibilizeze justiţia trebuie să cunoşti acea soluţie sau să cunoşti acel dosar. Or' dânsa nu a cunoscut soluţia, n-o cunoaşte, nu cunoaşte dosarul. Apoi cred că ar fi trebuit să ţină cont de comunicatul Parchetului General care a fost foarte explicit, în care s-a arătat dosarul care este în instanţă şi în care o parte din cei care a constatat scoatere de sub urmărire sau neîncepere pe corupţie au fost trimişi în judecată nu are nimic cu această parte, pot fi cel mult infracţiuni conexe. Că asta este o disjungere care a venit la noi pe corupţie. Că s-a dat o soluţie - este de-abia de săptămâna trecută - şi se ştie că, potrivit legii, în termen de 20 de zile, orice persoană interesată poate să conteste la instanţa de judecată sau până la împlinirea termenului de prescripţie, orice procuror ierarhic celui care a dat-o, poate să verifice soluţia şi lucrul ăsta îl şi facem în acest moment. O să verificăm soluţia. Dacă e corectă pe fond şi pe formă va rămâne aşa, dacă nu - va fi infirmată.

Rep.: Sunt voci destul de puternice - după cum vedeţi, DNA este mereu în jocul politic - care susţin că anchetele n-ar fi tocmai curat făcute, în sensul că există o tentă politică în toate aceste iniţiative ale procurorilor anticorupţie. Ce ziceţi ?

D.M.: Zic ce-am spus de atâtea ori, că, dacă stăm să facem o analiză, până la urmă nu ştim cât este de corectă din partea noastră a magistraţilor. Vom vedea că oameni trimişi în judecată, inculpaţi trimişi în judecată - dacă e să ne luăm după apartenenţa politică - se găsesc peste tot, în toate partidele politice şi asta hai să spunem de la nivelul local - primari, preşedinţi de consilii judeţene, până la parlamentari sau până la miniştri trimişi în judecată. Prin urmare, susţinerea este chiar neîntemeiată.

Pe de altă parte, chiar nu văd procurorii să-şi rişte cariera sau avutul sau mai ştiu eu ce, pentru a face dosare care nu au la bază probe, pentru că ei ştiu că degeaba le fac. În faţa judecătorilor oricum nu ţin. Şi atunci, singura lor grijă este să existe probe. Chiar nu am nicio rezervă în a susţine că aceste dosare nu sunt politice şi categoric procurorii se îngrijesc să aibă probe. Deci de discutat, se discută dacă sunt sau nu sunt probe suficiente, dar aia e discuţia legată de orice dosar în orice sistem juridic, de orice dosar făcut de procuror. La ei e discuţia care defineşte sistemul juridic. N-are nicio legătură cu politicul. E adevărat că această acuză s-a adus procurorului DNA de trei ani încoace. Cel puţin de când sunt eu aici. Poate fi explicată în multe feluri. În primul rând pentru că acum, ca niciodată, au fost investigate persoane care întradevăr se află la nivel înalt în politică - că-i la nivel local, că-i la nivel central - că au fost trimise asemenea persoane în judecată şi au puterea să reacţioneze, că în general aceste persoane îşi clamează nevinovăţia în faţa presei, dar în instanţă stau în faţa procurorului, de regulă, nu prea vor să dea declaraţie şi că, probabil, e mai comod pentru ei să spună că e un dosar politic decât să explice lucrurile pe fond. Dar e atitudinea lor ...

Rep.: În cazul Şereş-Nagy au explicat şi iată că au scăpat...

D.M: Da. O să vedem dacă au scăpat sau n-au scăpat !