INTERVIU Osman Koray Ertaş, ambasadorul Turciei la Bucureşti: Turcia va rămâne un aliat NATO puternic, dar cu aderarea la UE vom vedea - VIDEO

Diplomatul afirmă că Turcia nu este fericită cu tratamentul la care a fost supusă de unele capitale europene de ani de zile şi că urmează să se decidă ce se întâmplă în acest dosar, dar precizează că acordul UE-Turcia pe tema migranţilor funcţionează în continuare.

Pe tema politicii interne, după lovitura de stat eşuată din 15 iulie, Osman Koray Ertaş respinge acuzaţiile internaţionale şi se declară ''întristat'' că cineva ar putea pune la îndoială democraţia din Turcia, invocând faptul că cei ce se simt nedreptăţiţi se pot adresa Curţii Consituţionale sau Curţii Europene a Drepturilor Omului, deşi ţara sa a suspendat Convenţia Drepturilor Omului. El subliniază însă că toţi cei care au fost implicaţi activ în acest puci ''vor plăti scump consecinţele'', iar toţi simpatizanţii lui Gulen trebuie eliminaţi din instituţiile statului.

Vă prezentăm integral interviul acordat de ambasadorul Turciei la Bucureşti Agenţiei MEDIAFAX:

Reporter: Care este situaţia acum în Turcia? Putem vorbi în continuare despre o democraţie având în vedere suspendarea temporară a Convenţiei Europene a Drepturilor Omului?

Koray Ertaş: Situaţia este în mare parte normală în Turcia. Am fost toţi şocaţi să vedem această tentativă de lovitură de stat cu zece zile în urmă în aceste timpuri într-o ţară europeană. Bineînţeles a fost şocant pentru noi toţi, dar acum totul este sub control. De fapt, mă întristează să primesc o întrebare referitoare la faptul că Turcia este încă o democraţie. Bineînţeles că Turcia este o democraţie şi va continua să fie aşa. Acum ne confruntăm cu o ameninţare imensă la adresa instituţiilor democratice şi a ordinii constituţionale şi de aceea luăm unele măsuri pentru a ne păstra democraţia.

Reporter: Având în vedere că atât de multe persoane au fost arestate sau concediate după puciul eşuat, care au fost acuzaţiile pentru toate aceste persoane?

Koray Ertaş: Puciul a fost orchestrat de organizaţia teroristă Fethullah Gulen (FETÖ). Membrii FETÖ s-au infiltrat clandestin în diferite instituţii de stat, inclusiv în armată, poliţie şi în alte instituţii cheie ale statului. Acum statul încearcă să elimite toţi membrii FETÖ care s-au infiltrat în aceste instituţii, în aceste poziţii cheie în stat.

Cei care au fost implicaţi activ în acest puci vor plăti scump consecinţele, bineînţeles, dar restul, care sunt simpatizanţi şi membri, depinde de infracţiunile pe care le-au comis. Legea va decide.

Oricine care nu are legătură cu vreo infracţiune este în siguranţă. Sistemul de justiţie turc va decide în aceste chestiuni. Apropo, sunt disponibile instrumente de redresare individuală chiar şi în timpul stării de urgenţă. Astfel, oamenii care cred că procurorii sau judecătorii au greşit în deciziile lor, pot face solicitări individuale la Curtea Constituţională şi pot merge mai departe la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Reporter: Dar fotbalistul Hakan Şükür de ce riscă închisoarea?

Koray Ertaş: Nu sunt sigur care sunt acuzaţiile aduse de autorităţile legale, dar ştim toţi că Hakan Şükür este unul dintre guleniştii cei mai proeminenţi în Turcia. De fapt, el nu ascunde acest lucru, spune că este un simpatizant Gulen. Nu ştiu exact ce a făcut, dar oricine care susţine activ membrii acestui grup terorist este un pericol şi o ameninţare pentru statul turc şi cred că măsurile necesare vor fi luate în curţile noastre.

Reporter: Cum comentaţi acuzaţiile susţinute de imagini cu impact puternic din Turcia cu soldaţi cu mâinile legate la spate potrivit cărora guvernul turc foloseşte tortura?

Koray Ertaş: Noi respingem categoric acuzaţiile de tortură. Nu există tortură în Turcia începând din anii 2000. Nu mai există şi acest lucru este documentat astfel de aproapte toate instituţiile europene, cu predere de CPC (Criminal Procedure Code – n.r.) al Consiliului Europei. În ceea ce priveşte relele tratamente în cazul acestor reţineri, premierul a clarificat că orice comportament nepotrivit la adresa suspecţilor va fi de asemenea pedepsit potrivit legii. Deci evident orice nu este în parametrii legali va fi penalizat.

Reporter: În ce privşte pedeapsa cu moartea este vreo şansă ca Turcia să reintroducă pedeapsa cu moartea pentru cei responsabili de puci?

Koray Ertaş: Discuţiile despre pedeapsa cu moartea sunt premature în societate. Bineînţeles că publicul în general este atât de furios în legătură cu ce s-a întâmplat în noaptea de 15 iulie pentru că aceşti complotişti, aceşti pucişti au folosit avioane turceşti, tancuri, vehicule blindate şi au omorât civili fără să se gândească. Acum, după zece zile de la tentativa de puci vedem detalii îngrozitoare despre ce plănuiau dacă ar fi reuşit. Plănuiau să distrugă toată viaţa civilă din ţară şi să omoare democraţia, intenţionau să interzică cetăţenilor turci să călătorească în afara Turciei şi de aceea oamenii sunt atât de furioşi.

Există o cerere din partea societăţii să fie reintrodusă pedeapsa cu moartea în sistemul turc, dar este o discuţie activă pe această temă. Turcia este o democraţie şi o persoană sau un partid politic nu poate decide în chestiuni majore. Ar trebui să fie decizia oamenilor şi, bineînţeles, ar trebui să fie decizia Parlamentului. În Parlament, din punctul meu de vedere, sunt partide care se opun introducerii pedepsei cu moartea şi sunt partide care susţin. Cum spuneam, discuţia este prematură momentan, dar pot spune că suntem conştienţi de obligaţiile internaţionale pe care le avem.

Reporter: Foarte mulţi cetăţeni români merg în Turcia ca turişti. Ce puteţi să spuneţi, sunt în siguranţă?

Koray Ertaş: Viaţa este normală în Turcia şi le cer prietenilor români să citească mai mult despre ţară, nu doar ştirile negative care prezintă Turcia ca pe Siria, unde oamenii se omoară între ei şi nu există securitate. Dimpotrivă, oamenii se bucură de viaţă, lucrurile merg normal. Singurul lucru extraordinar este că seara oamenii merg pe stradă să sărbătorească victoria oamenilor şi democraţia. Exceptând asta, lucrurile funcţionează destul de bine şi nu există îngrijorări în ce priveşte securitatea în ţara mea.

Reporter: În ceea ce priveşte politica externă a Turciei, este o schimbare a direcţiei după 15 iulie, preferă Turcia Rusia şi Iran în detrimentul Uniunii Europene şi a NATO?

Koray Ertaş: De zeci de ani şi mai ales după anii 2000 s-a discutat întotdeauna dacă Turcia schimbă direcţia, îşi schimbă politica externă, întoarce spatele Vestului şi îşi întoarce faţa către Est. Acestea sunt discuţii care au apărut în funcţie de evenimente individuale. Din nou avem această discuţie, dacă Turcia schimbă direcţia. Nu, Turcia nu-şi schimbă direcţia evident, dar trebuie să avem relaţii puternice cu vecinii noştri importanţi din regiune, inclusiv Iran şi Rusia. Deja avem legături solide şi puternice cu aceste două ţări de zeci de ani. Nimic nu se schimbă. Decizia strategică de a fi parte a Europei şi a NATO este puternică şi validă. În ce priveşte apartenenţa la NATO, nu avem despre ce să vorbim pentru că suntem o ţară NATO foarte veche şi vom rămâne un aliat puternic al NATO.

În ce priveşte aderarea la UE, evident că nu suntem fericiţi cu tratamentul la care a fost supusă Turcia de către unele capitale europene de ani de zile deja. Vom vedea ce se întâmplă pe acest front.

Reporter: În legătură cu acordul dintre UE – Turcia în privinţa migranţilor, cum funcţionează în momentul de faţă?

Koray Ertaş: Acordul funcţionează în continuare, este valid în continuare. O parte a presei a încercat să prezinte lucrurile ca şi cum este colaps în Turcia şi că democraţia nu funcţionează în ţară, dar aceste lucruri merg cum trebuie acum. Nimic nu este extraordinar, deci această înţelegere funcţionează, instituţiile noastre de securitate sunt pe poziţii, continuăm să ne protejăm graniţele şi să prevenim trecerile ilegale ale potenţialor refugiaţi.

Reporter: În ce priveşte prezenţa aliaţilor în Marea Neagră, la summit-ul NATO de la Varşovia preşedintele Erdogan a subliniat că ar trebui să fie mai consistentă prezenţa aliaţilor în Marea Neagră. Situaţia este aceeaşi?

Koray Ertaş: Suntem în legătură cu prietenii români. Sunt trei ţări NATO în regiune, sunt unele diferenţe în ce priveşte tipul de prezenţă care ar trebui să fie în Marea Neagră. România vrea, evident, să vadă mai multă prezenţă navală a NATO în regiune, cu respectarea în totalitate a Convenţiei de la Monreal. Pe acest front nimic nu s-a schimbat în poziţia Turciei.

Reporter: În ce priveşte şcolile Gulen din România, aţi făcut vreo cerere referitoare la închiderea acestor şcoli?

Koray Ertaş: Şcolile Gülen sunt periculoase pentru siguranţa naţională a Turciei, în Turcia. Cei care au absolvit aceste şcoli, nu toţi evident, dar unii dintre ei au luat parte ca membri activi ai mişcării Gülen în instituţiile statului. Ce am spus este că nu numai în România, dar oriunde au şcoli, guvernul trebuie să fie foarte atent la intenţiile acestor oameni. În cazul României m-am comportat cu mare grijă să nu direcţionez niciun fel de acuzaţii specifice către şcolile de aici. Am spus un singur lucru, că simpatizanţii Gulen au şcoli în această ţară. Recent am citit un interviu dat de unul dintre directorii acestor şcoli, care a asemănat Gülen cu Mihai Eminescu sau Caragiale. Este interesant şi amuzant să vezi ce înseamnă Gülen pentru aceşti profesori, care îl aseamănă cu aceste figuri monumentale, Eminescu şi Caragiale. Acesta este singurul lucru pe care l-am spus, pot doar să îndemn la precauţie din partea părinţilor. Sunt multe familii de turci în România care au venit la noi şi au cerut susţinere pentru că vor să-şi ia copiii de aici, din aceste şcoli pentru că ştiu care este realitatea în Turcia. I-am sfătuit pe aceşti părinţi să aibă încredere în sistemul de educaţie românesc, ar trebui să-şi trimită copiii la licee româneşti care oferă educaţie la un nivel foarte calitativ.

Reporter: Deci nu aţi cerut ca aceste şcoli să fie închise?

Koray Ertaş: Nu am cerut, nu poţi să dictezi ceva într-o ţară străină, partenerilor noştri strategici. Noi lansăm avertismente, dar autorităţile române vor decide pe această temă.

Reporter: Am întrebat asta după ce aparent consulul din Constanţa a spus că Ministerul de Externe turc a cerut acest lucru.

Koray Ertaş: Nu a spus acest lucru. Am avut o întâlnire cu reprezentanţi ai Ministerului de Externe şi voi avea una şi cu cei ai Ministerului Educaţiei. Instituţiile româneşti, autorităţile statului decid ce să facă cu aceste şcoli.

Citeşte şi: Orientalist: Agravarea conflictului intern din Turcia ar putea genera deplasarea ISIS spre noi

Citeşte şi: Preşedintele CSM, despre măsurile din Turcia: Suntem îngrijoraţi pentru situaţia magistraţilor

Citeşte şi: Scrisoare deschisă a sindicatelor româneşti din Educaţie către preşedintele Turciei: Acţiunile îndreptate împotriva profesorilor din Turcia sunt un act de comportare nedemocratică

Citeşte şi: Credincioşii musulmani din Constanţa i-au comemorat pe cei căzuţi în timpul puciului din Turcia

Citeşte şi: Oficiali ai Federaţiei de Fotbal din Turcia sunt anchetaţi după lovitura de stat eşuată, suspectaţi de apartenenţa la organizaţia lui Gulen

Citeşte şi: Wall Street Journal: Lovitura de stat din Turcia a relevat deficienţe grave ale agenţiei de spionaj