INTERVIU: Predoiu: Prima cerinţă pentru noul CSM ar fi să arate că practică adevărul

Predoiu critică, într-un interviu pentru MEDIAFAX, programul referitor la volumul optim de încărcare, despre care afirmă că "ne-a făcut de râs în totă Europa" din cauza termenelor inacceptabil de lungi pe care le determină şi se pronunţă pentru reluarea dialogului în sistemul judiciar.

Despre vechiul CSM, ministrul Justiţiei spune că s-a rezumat la două-trei explicaţii faţă de orice problemă din sistemul judiciar: lipsa resurselor umane, deficienţele legislative şi afectarea reputaţiei şi independenţei judecătorilor. În opinia sa, noul CSM poate face o evaluare a resurselor umane din sistem şi a utilizării acestora. De asemenea, Predoiu aşteaptă ca CSM să lanseze un program de pregătire profesională în ceea ce priveşte implementarea Codurilor.

Predoiu se pronunţă pentru schimbarea sistemului de recrutare la ICCJ, apreciind că interviul trebuie dublat de un test sau de o validare de către un cerc mai larg de examinatori, nu doar de membrii CSM.

Ministrul consideră că ar fi necesar un plus de transparenţă în activitatea ICCJ, instituţie despre care afirmă că a fost ocolită de Inspecţia Judiciară. Cătălin Predoiu critică Inspecţia Judiciară, afirmând că, în loc să fie "ciocănitoarea" sistemului, pe care să îl cureţe de "dăunători", a fost "debaraua" în care s-au ascuns mai toate "scheletele".

În ceea ce priveşte problema sediului ICCJ, Predoiu remarcă faptul că, până recent, singurul demers instituţional a fost "lamentarea publică". În opinia sa, cel mai potrivit imobil pentru ICCJ ar fi Palatul de Justiţie, în acest context, problema urmând să fie găsirea unui sediu pentru Curtea de Apel Bucureşti. El remarcă totuşi că problema sediului nu poate fi invocată în mod serios ca o cauză a trenării în soluţionarea dosarelor de mare corupţie.

Predoiu vede ca fiind cele mai mari provocări în 2011 aglomerarea sau blocarea instanţelor cu litigii de pensii şi muncă, întârzierea lansării programelor de pregătire profesională pentru coduri, întârzierea rezolvării problemei resurselor umane în sistem.

Prezentăm integral interviul cu ministrul Justiţiei Cătălin Predoiu:

Reporter: Recent a fost ales un nou CSM. Ce poziţie are acum Ministerul Justiţiei faţă de CSM, faţă de noua conducere a acestuia?

Cătălin Predoiu: Suntem gata să alăturăm eforturile membrilor CSM demersurilor pe care noi le-am făcut constant în direcţia reformelor, indiferent de împrejurările politice şi componenţa CSM sau a conducerii acestuia. Sprijinul Ministerului Justiţiei va fi întotdeauna pentru modernizarea Justiţiei, responsabilizarea magistraţilor, satisfacerea dreptului cetăţenilor de a beneficia de o Justiţie imparţială, previzibilă, în termene rezonabile. Cine a urmărit aceste obiective, a avut întotdeauna sprijinul MJ, cel puţin în mandatul meu.

Reporter: Ce trebuie să facă CSM, în opinia dumneavoastră?

Cătălin Predoiu: Putem vorbi despre planul strategic şi cel operaţional, în condiţiile unor priorităţi. Strategic vorbind, CSM este în al 12-lea ceas în care mai poate demonstra că este o instituţie eficientă. Acţiunea eficientă trebuie aşezată pe adevăr. Prima cerinţă a noului CSM ar fi să arate că practică adevărul. Să rostească adevărul întreg despre vulnerabilităţile reale ale sistemului. Primul gest de curaj al noului CSM, şi mai ales al noii conduceri, ar fi să admită deschis nivelul scăzut de profesionalism şi problemele de integritate în multe locuri din sistem, jurisprudenţa greşită (ascunsă sub eufemismul "jurisprudenţa neunitară"), despre rezistenţa unor cercuri de judecători la implementarea noilor coduri, despre "neutralizarea" legii micii reforme prin programul eronat al volumului optim de activitate, etc. În planul operaţional sunt foarte multe lucruri de făcut, în primul rând implicarea serioasă în problema resurselor umane. Aceasta nu înseamnă să blochezi detaşările sporadice în MJ - câţiva magistraţi, în comparaţie cu câteva sute detaşaţi în CSM şi alte instituţii, inclusiv pe posturi cu munca de funcţionari publici - ci să evaluezi exact ce dezechilibre de alocare a resurselor ai în sistem şi să propui remedierea lor.

Reporter: Detectaţi pentru moment o astfel de atitudine?

Cătălin Predoiu: E devreme pentru concluzii. Suntem încă în faza premiselor. Formal, mulţi dintre noii membri ai CSM trec drept reprezentanţii reformatorilor şi vor avea probabil întreg sprijinul instituţional şi mediatic pentru a relansa CSM în direcţia bună. Deşi primul mesaj public al preşedintelui CSM, cel de după învestire, ar fi putut aparţine oricăruia dintre vechii preşedinţi CSM, vorbind despre un CSM care nu este responsabil cu nimic pentru problemele pe care le avem pe Schengen şi despre independenţa sistemului. Primul discurs este întotdeauna foarte important. Dar nu e nici un capăt de ţară.

Reporter: Aţi criticat frecvent programul referitor la volumul optim de încărcare. De ce?

Cătălin Predoiu: Pentru că determină artificial termene inacceptabil de lungi pentru o Justiţie europeană! Acest program a fost conceput greşit, ignorând concluziile Raportului Wittrup - afişat pe site-ul MJ - ignorând avertizările experţilor străini consultaţi, ignorând realităţile din sistem. Programul a fost pus în operă de vechiul CSM într-un an electoral, din considerente electorale, este un program politizat încă de la concepţie, a urmărit doar interesul sistemului în dauna interesului justiţiabilului. Este un program care ne-a făcut de râs în toată Europa, cu termene de peste 14 luni în comercial şi trenarea soluţionării dosarelor de corupţie. Este un program care a transformat pe alocuri Justiţia în Injustiţie. Adevăraţii profesionişti din sistem ştiu acest lucru. Din păcate, nu o spun decât pe la colţuri sau în întâlniri "tete a tete", pentru că dialogul în sistemul judiciar a fost blocat. E momentul să relansăm acest dialog deschis. E momentul ca profesioniştii din sistem să iasă şi să spună public şi răspicat ce ştim cu toţii, că programul este greşit conceput, iar continuarea aplicării lui deserveşte Justiţia, profesiile juridice şi justiţiabilii.

Reporter: Dar vechiul CSM invoca problema resurselor umane, iar acest program suplinea lipsa acestora în viziunea sa. Aşa este?

Cătălin Predoiu: Din păcate, vechiul CSM s-a rezumat la două trei explicaţii faţă de orice problemă din sistemul judiciar: lipsa resurselor umane, deficienţele legislative şi afectarea reputaţiei şi independenţei judecătorilor. La orice problemă se răspundea mecanic cu aceste trei răspunsuri. Ca să glumim cu ceea ce nu-i de fapt de glumit, cred că, dacă vechiul CSM ar fi fost întrebat de ce Franţa a pierdut finala Campionatului mondial de fotbal în faţa Italiei, ar fi răspuns fără clipire: "Pentru că avem deficit de resurse umane şi legislaţia este incoerentă, iar Executivul ne atacă independenţa". Revenind, Executivul a deblocat posturi în sistemul judiciar, totul este să se facă selecţia magistraţilor. Problema resurselor umane a devenit critică din cauza lipsei la nivelul CSM a unei politici coerente de-a lungul anilor. Acum noul CSM are şansa să se apuce de treabă, să facă o evaluare temeinică a aşezării resurselor umane în sistem, folosind propriul aparat în care are detaşaţi zeci de magistraţi, să redistribuie resursele şi în paralel să facă şi recrutările pentru care noi am obţinut dezlegarea. Acest lucru este cerut şi de Comisia Europeană. Pentru asta trebuie să înceapă şi reforma INM, ca să nu mai avem examene precum cel din toamna anului trecut.

Reporter: Care este situaţia codurilor?

Cătălin Predoiu: Codurile se vor implementa. Orice atitudine de refuz implicit sau de rezistenţă faţă de proiectul codurilor, în condiţiile în care acestea au fost adoptate de Parlament şi fac parte din obiectivele MCV, reprezintă mai mult decât o politizare a subiectului, reprezintă o înfrângere a principiului legalităţii, o înfrangere a rule of law. Este de neconceput ca vârful sistemului judiciar să-şi ia libertatea refuzului de a aplica rule of law, fie şi într-o manieră indirectă. Aşteptăm ca CSM să lanseze un program de pregătire profesională pe această temă. Între timp, discutăm cu profesiile juridice lansarea unui program de pregătire profesională pe coduri. Efortul individual în parcurgerea şi învăţarea lor este însă decisiv.

Reporter: Se spune că la ICCJ ar mai trebui 200 de judecători pentru implementarea codurilor. Cum comentaţi?

Cătălin Predoiu: Pe ce bază se spune? Simplă intuiţie sau evaluare subiectivă. Noi evaluăm, de asemenea subiectiv, că e nevoie de mai puţin de atât. Studiile de impact ne vor arăta cât. Deocamdată, avem unele probleme cu studiile de impact, pentru că chestionarele trimise de către consultantul independent în cadrul procedurii studiilor de impact s-au întors necompletate de la ICCJ şi alte instanţe. Deci, ne plângem că nu sunt evaluări de impact, dar refuzăm cooperarea pentru studiile de impact. Nu mi se pare firesc. Ştiu că judecătorii ICCJ, ca şi alţii, sunt aglomeraţi, dar implementarea codurilor este un proiect serios, care nu se întâmplă în fiecare an. Un mic efort suplimentar ar fi un semn de maturitate instituţională. Eu cred ca MJ a făcut destul de mult pentru degrevarea ICCJ, mă aşteptam şi încă mă mai aştept în schimb la un minim de cooperare în programul codurilor.

Reporter: De ce nu aţi făcut studii de impact înainte de coduri?

Cătălin Predoiu: O largă majoritate parlamentară, peste 70% la acel moment, a decis să continuăm programul codurilor, plecând de la principiul că vom pregăti sistemul judiciar pentru o legislaţie europeană. Alternativa era să construim o Justiţie în funcţie de un plafon de finanţare stabilit a priori, să facem studii de impact şi apoi să scurtăm sau lungim codurile în funcţie de câţi bani vrem să alocăm. Ar fi fost o greşeală şi mă bucur că politic s-a decis altfel, s-a decis corect. În fine, las la o parte că în varianta alternativă, din cauza evoluţiilor politice, probabil că nici până astăzi nu am mai fi trecut vreun cod. Acum însă trebuie să fim consecvenţi şi, dacă am decis să facem Justiţie europeană, să cheltuim cât e nevoie, mai ales că nu este foarte mult, comparativ cu avantajele pe termen lung. Iar la rândul său, sistemul judiciar trebuie să-şi îndeplinească obligaţiile, să asimileze conţinutul normativ al codurilor.

Reporter: Recrutările la ICCJ provoacă în continuare valuri la nivelul CSM. De ce?

Cătălin Predoiu: Până când nu eliminăm orice risc de "pilă" şi subiectivism în recrutarea la ICCJ, vor fi neînţelegeri. Există o suspiciune certă faţă de recrutările prin interviu. Deci, pentru ICCJ ar trebui în optica mea un alt fel de recrutare. În 2009 am propus înlocuirea interviului cu un examen scris pe lucrare "cu colţul îndoit şi lipit" în dreptul numelui candidatului. Imediat după aceea, reprezentaţii CSM s-au retras de la discuţiile pentru modificarea legilor Justiţiei, au "trântit" un comunicat cu privire la proasta finanţare a sistemului şi mai târziu au declanşat conflictul constituţional pe care l-au pierdut. De ce oare? Nici până azi nu găsesc altă explicaţie decât influenţa anului electoral 2009, deşi sper să mă înşel. În orice caz, interviul trebuie dublat de un test sau, dacă nu se acceptă, de o validare de către un cerc mai larg de examinatori, nu doar de membrii CSM, care, după cum s-a văzut în timp, au micile şi marile lor interese. În recrutările pentru ICCJ trebuie să deplasăm accentul examinării şi selecţiei de la afinităţile subiective şi politice către profesionalism şi integritate. Şi mai cred că ar trebui să aducem un plus de transparenţă în activitatea ICCJ. Inspecţia Judiciară a ocolit constant această instanţă. Deocamdată, ce văd eu în privinţa procedurilor de recrutare la ICCJ sunt stângăcii şi incapacitatea de a spune pe şleau ce vrem. S-a plecat cu stângul, ceea ce poate afecta credibilitatea CSM, însă lucrurile se mai pot redresa.

Reporter: Apropo de Inspecţia Judiciară, cum vedeţi lucrurile?

Cătălin Predoiu: Şi aici trebuie spus adevărul, chiar dacă va isca, poate, nervozităţi şi proteste. Formal şi aparent, Inspecţia Judiciară a avut rolul să descopere şi sancţioneze neregulile din sistem, în fapt şi ocult, a servit sub bagheta vechiului CSM pentru escamotarea acestor probleme. În numele unei greşit inţelese protecţii a sistemului şi pervertind noţiunea de independenţă, sesizările privind lipsa de profesionalism şi greşelile grave de judecată au fost sistematic rezolvate folosind invariabil formula "chestiuni de judecată". În loc să fie "ciocănitoarea" sistemului, pe care să îl cureţe de "dăunători", Inspecţia a fost "debaraua" în care s-au ascuns mai toate "scheletele". Ce nu "rezolva" ea, "îngropa" Plenul. Credeţi că este întâmplător faptul că Rapoartele de ţară au criticat în mod repetat activitatea de inspecţie în general? Soluţiile constau în recrutarea unui şef prin concurs, consolidarea statutului inspectorilor şi al inspecţiei, eliminarea tutelei Plenului, poate chiar transformarea ei în ordonator principal de credite. Şi adoptarea unei legislaţii privind răspunderea.

Reporter: Când ieşiţi cu proiectul de lege privind răspunderea?

Cătălin Predoiu: Secretarul de stat Barac are sarcina să trimită CSM proiectul în cursul lunii februarie. Vedem în acest proiect un mod de responsabilizare a magistraţilor şi de creştere a încrederii publicului în Justiţie.

Reporter: ICCJ se plânge de lipsa unui sediu adecvat. Cum îi puteţi ajuta?

Cătălin Predoiu: ICCJ a primit un buget majorat substanţial pentru 2011. Ministerul Justiţiei nu este străin de acest lucru, în condiţiile în care am acceptat până la rectificare un buget diminuat pentru MJ. Prin urmare, puţin i-am ajutat deja şi vom continua. Am mai spus, e regretabil că nu s-a găsit de-a lungul anilor o soluţie pentru un sediu maiestuos pentru ICCJ, dar cred că sunt mai multe cauze. S-a pierdut la momentul potrivit ocazia mutării ICCJ în Palatul de Justiţie, după care s-a intrat într-o stare de letargie, în care, până recent, singurul demers instituţional din partea ICCJ a fost lamentarea publică. E drept, nici la nivelul Guvernului nu s-au găsit soluţii miracol, în condiţiile în care criza bugetară a impus alte priorităţi. Dar, în 2011 trebuie găsită o soluţie viabilă. Eu cred că nu există în Bucureşti un imobil mai potrivit în acest moment pentru ICCJ decât Palatul de Justiţie de pe cheiul Dâmboviţei. Deci, problema ar putea fi de fapt cea a găsirii unui sediu pentru Curtea de Apel Bucureşti. În alte cuvinte, e nevoie de o soluţie solomonică şi de cooperarea între şefii acestor două instanţe şi cei de la CSM pentru implementarea ei. În orice caz, problema sediului nu poate fi invocată în mod serios ca o cauză a trenării (cu anii) soluţionării dosarelor de mare corupţie. Nimeni nu va "cumpăra" această explicaţie, nici la Bucureşti, nici la Bruxelles.

Reporter: Care sunt cele mai mari provocări pentru 2011?

Cătălin Predoiu: Aglomerarea sau blocarea instanţelor cu litigii de pensii şi muncă. Întârzierea lansării programelor de pregătire profesională pentru coduri. Întârzierea rezolvării problemei resurselor umane în sistem. În principiu, acutizarea unei contradicţii şi a unui dezechilibru între presiunile publice şi aşteptările de rezultate ale reformei, voinţa certă a Ministerului Justiţiei de a împinge aceste reforme şi plasarea puterilor şi atribuţiilor într-o altă zonă a sistemului judiciar, unde lucrurile merg ceva mai greu. De aici pot apărea tensiuni distructive. Fără să vreau, gândul îmi zboara la Schumpeter şi la a lui teorie economică a "distrugerii creatoare", deşi vorbim de un alt plan ideatic.

Reporter: Ce alte proiecte aveţi în lucru?

Cătălin Predoiu: O să publicăm pe site programul de activitate al Ministerul Justiţiei în 2011, are câteva zeci de pagini. La fel şi raportul de activitate pe 2010. Realmente acest minister lucreză "supraturat" şi le mulţumesc acelor angajaţi ai ministerului care se implică mult peste obligaţiile legale şi programul de lucru. Dacă reuşim să "turăm" la aceeaşi capacitate şi aparatul CSM, unde lucrează zeci de specialişti pe care mi i-aş dori în echipă, şi să armonizăm eforturile celor două instituţii, putem ajunge foarte departe în 2011 cu MCV.