INTERVIU | Simona Marcu, şefa CSM, semnal pentru procurori: Achitările trebuie urmate de analize, erorile să fie asumate/ Când va fi gata controlul la parchete asupra colaborării cu SRI/ Ce spune despre demiterea şefei DNA

MEDIAFAX: Doamna judecător Gabriela Baltag a solicitat, tot la o şedinţă de plen, o discuţie privind notele procurorilor DNA, ce vizau achitările definitive din unele dosare, despre care ei spuneau că ar fi netemeinice. Consideraţi că autoritatea judecătorească începe să piardă teren în faţa procurorilor, care critică deciziile instanţelor? Aţi mai întâlnit o astfel de situaţie?

Simona Marcu: Nu se pune problema să ne poziţionăm ca într-o competiţie. Fiecare, judecătorii şi procurorii trebuie să îşi cunoască rolul constituţional şi să îşi exercite atribuţiile în consecinţă. Aspectul a fost, într-adevăr, adus în discuţie de către doamna judecător Gabriela Baltag şi a pornit de la un raport întocmit de Inspecţia Judiciară privind situaţia achitărilor la Direcţia Naţională Anticorupţie în anul 2016 – primul semestru din anul 2017. Competenţa de analiza şi a dispune cu privire la acest raport revine Secţiei pentru procurori. Doamna judecător a adus în discuţie o chestiune care vizează afirmaţii şi comentarii făcute în interiorul acelui raport de către unii procurori, cu privire la soluţiile de achitare definitive pronunţate de instanţele judecătoreşti. Problema nu este nouă. A mai fost adusă in atenţia publicului cu ocazia bilanţului activităţii DNA în anul 2015, când într-o anexă la raportul de activitate au fost cuprinse mai multe comentarii cu privire la justificarea soluţiilor de achitare pronunţate de instanţele judecătoreşti. Nu este firesc ca o soluţie de achitare definitivă pronunţată de instanţele judecătoreşti să genereze, ulterior, comentarii cu privire la caracterul netemeinic or chiar nelegal al acesteia. La vremea respectivă s-au purtat discuţii în comisia de specialitate a Consiliului, situatia fiind adusă în discuţie de către două asociaţii profesionale, Asociaţia Magistraţilor din România şi Uniunea Naţională a Judecătorilor din România. Direcţia Naţională Anticorupţie a luat act de poziţia CSM, stabilindu-se ce urmează să conţină pe viitor rapoartele de activitate, astfel încât să nu mai existe referiri similare în actele întocmite de procurori. Problema este cu adevărat delicată şi sunt atinse multe valori sociale, atât în ceea ce priveşte sistemul judiciar, cât şi în ceea ce priveşte drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei achitate. Şi colegii procurori din Consiliu au fost în asentimentul nostru, nu au susţinut o astfel de abordare. Pe fond, această chestiune nu poate fi dezlegată decât prin analiză şi asumare. Şedinţele profesionale de analiză a soluţiilor de achitare nu trebuie să fie formale sau superficiale, ci trebuie să se concentreze pe identificarea eventualelor erori şi a soluţiilor.

MEDIAFAX: Ce înseamnă o achitare, de fapt? Un rechizitoriu slab sau un judecător neatent?

Simona Marcu: Problema nu poate fi privită în aceşti termeni. Achitarea este una dintre soluţiile pe care le prevede Codul de Procedură Penală şi în orice stat de drept există achitări. Achitarea poate să fie determinată de tot felul de situaţii, unele imputabile, altele neimputabile procurorilor, impuse, de exemplu, de modificări legislative ori de decizii ale Curţii Constituţionale. În orice caz, orice achitare ar trebui să fie urmată de o analiză temeinică a cauzelor care au condus la pronunţarea soluţiei, iar dacă se identifică erori, acestea să fie asumate şi să conducă la prevenirea unor situaţii similare.

MEDIAFAX: Codurile penale sunt apărate, pe de o parte, şi contestate, pe de altă parte. Procurorii spun că vor aduce efecte dezastruoase. Cum vedeţi modul de lucru în sistemul judiciar, după adoptarea acestor coduri?

Simona Marcu: Nu-mi dau seama, la acest moment. Acum, codurile se află la Curtea Constituţională. S-au formulat mai multe obiecţii de neconstituţionalitate şi este prematur să-mi exprim un punct de vedere. Noi am avut reprezentanţi care au participat activ în procedura legislativă, în faţa Comisiei speciale, iar mare parte din propunerile noastre au fost acceptate de Parlament.

MEDIAFAX: Cum vedeţi lupta împotriva corupţiei, odată cu demiterea doamnei Laura Codruţa Kovesi? Multe persoane o asociază cu combaterea acestor infracţiuni.

Simona Marcu: Combaterea infracţiunilor de corupţie intră în sfera atribuţiilor mai multor instituţii ale statului şi nu poate fi asociată cu o singură persoană, oricare ar fi aceasta. Această activitate trebuie să continue şi va continua cu siguranţă.

MEDIAFAX: Plenul are pe masă multe rapoarte ale Inspecţiei Judiciare. Cum vedeţi rolul acestei instituţii şi în ce măsură e îndeplinit?

Simona Marcu: Inspecţia are o funcţie foarte complexă, derulează în principal activităţi care ţin de răspunderea disciplinară a magistraţilor, dar nu numai. Cred că rolul Inspecţiei Judiciare trebuie să fie din ce în ce mai important. Spuneam mai înainte că nu putem fi credibili ca sistem, dacă nu ne identificăm şi nu ne asumăm propriile erori. Inspecţia Judiciară funcţionează în cadrul CSM, dar este un organism independent. Noi nu dăm niciun fel de directive, nu-i îndrumăm, avem grijă să-şi desfăşoare activitatea în deplină independenţă.

MEDIAFAX: Cum percepeţi recentul raport al Comisiei de la Veneţia pe legile justiţiei?

Simona Marcu: Raportul Comisiei de la Veneţia este un raport preliminar, ceea ce înseamnă că, până în octombrie, mai poate fi ajustat. Orice opinie asupra legilor justiţiei este binevenită, cu atât mai mult opinia unui organ atât de important, cum este Comisia de la Veneţia. Raportul evidenţiază pozitiv, de exemplu, separarea carierelor judecătorilor şi procurorilor, dar şi procedura de numire în funcţiile de conducere la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, derulată de către Secţia de judecători. Comisia şi-a exprimat o opinie destul de fermă şi în privinţa procedurii de revocare a membrilor CSM, chestiune surprinzătoare, pentru că nu a fost un subiect dezbătut de opinia publică. În noua formă a legii a fost introdusă o procedură care a ridicat foarte multe semne de întrebare raportorilor. S-a comentat mult în spaţiul public în legătură cu una dintre recomandări, care viza posibilitatea procurorului ierarhic superior de a invalida soluţia procurorului de caz pe motiv de netemeinicie. Este posibil ca abordarea din raport în această privinţă să fi fost determinată de traducerea în limba engleză a proiectului de lege, pentru că în prezent, există texte în Codul de procedură penală care prevăd clar că procurorul ierarhic superior verifică actele procurorului şi sub aspectul temeiniciei. Recomandările Comisiei de la Veneţia, mai ales cele care conţin referiri critice, urmează să fie analizate în perioada ce vine şi am convingerea că decidenţii vor lua hotărârile corecte şi că vom avea o reglementare care să satisfacă cât mai mult posibil, atât interesele magistraturii, cât şi ale societăţii.