INTERVIU Sorin Ducaru: În domeniul cibernetic nu există frontiere geografice care pot proteja | VIDEO

Sorin Ducaru a activat ca reprezentant permanent al României pe lângă ONU, ambasador al României în SUA şi reprezentant permanent al României la NATO. În mai 2013 a fost confirmat în funcţia de asistent al secretarului general NATO şi şef al Diviziei pentru Riscuri de Securitate Emergente din cadrul NATO. În prezent este chairman of the Scientific Council of the New Strategy Center, Senior Fellow, Hudson Institute.

Reporter: Domnule ambasador, vă mulţumesc că aţi răspuns invitaţiei noastre. Aş vrea să vă întreb ce înseamnă iniţiativa celor pentru Uniunea Europeană, pentru Statele Unite şi pentru NATO?

Sorin Ducaru: Aş începe prin a semnala ce înseamnă pentru România şi statele membre ale iniţiativei, pentru că este o iniţiativă cu valoare geoeconomică şi geopolitică. Geoeconomică, pentru că este axată pe cooperarea economică între statele membre, tocmai pentru a creşte potenţialul lor ca zonă dinamică în spaţiul euuropean şi transatlantic, dar are şi valoare strategică, pentru că vorbim de proiecte de infrastructură de transport, energtică şi, mai nou, infrastructură digitală, a treia dimensiune care a fost introdusă în România. Revin la întrebare, deşi iniţiativa este a ţărilor membre, ea are relevanţă pentru Uniunea Europeană, pentru că este conectată unor obiective ale Uniunii Europene, şi pentru că se doreşte să valorifice nişte instrumente, inclusiv financiare, ale Uniunii Europene. De asemenea, ea va avea şasa de a întări dimensiunea Est - Vest a dezvoltării economice, dar şi interconectivitatea Nord – Sud, din perspectiva infrastructurilor. Deci, succesul Iniţiativei celor Trei Mări este un succes şi pentru Europa, este un succes şi pentru relaţia trans-atlantică. De ce? Pentru că statele membre ale acestei iniţiative fac parte din spaţiul transatlantic şi majoritatea sunt membre ale NATO. Automat mai multă prosperitate, infrastructură mai bine dezvoltată şi sigură întregesc securitatea regiunii, motiv pentru care există un interes şi din partea NATO şi din partea Statelor Unite pentru a fi parte la această iniţiativă. Deci este unul din acele exemple în care idei regionale pot avea relevanţă geoeconomică şi geostrategică, pe plan continental şi transatlantic.

Rep: Aveţi expertiză în securitate cibernetică şi, legat de acea interconectare digitală de care se vorbeşte, a celor 12 state, vreau să vă întreb cât de expuse sunt statele din zonă la atacuri, ce ar trebui să facă oficialităţile pentru a preveni astfel de probleme?

SD: În domeniul cibernetic aş spune că nu există frontiere geografice care pot proteja o ţară sau alta, tot mapamondul sau toate statele cu nivele de dezvoltare care sunt mari sau în creştere sunt expuse. Revoluţia digitală ne-a oferit extrem de multe oportunităţi, de dezvoltare, de bunăstare umană, inclusiv efecte în domeniul social, al medicinei, nu mai vorbim de economic, însă induce şi potenţiale vulnerabilităţi prin dependenţa pe care o creează faţă de această infrastructură digitală şi, dacă nu investim încă din partea de design, de proiectare a acestor noi sisteme, noi reţele, elementele de securitate necesară, înseamnă că propagăm o vulnerabilitate. Aş spune că aceste state din zona celor trei mări dispun prin sistemul educaţional sau prin anumite exemple pe care le-au dat de o mare capacitate inovatoare. Eu am moderat panelul digital şi una din concluziile care au apărut în discuţie a fost că dintre marile firme din domeniul securităţii cibernetice care produc soluţii şi servicii sunt din regiune, una este din România, BitDefender, cu anvergură globală. BitDefender are aproape jumătate de miliard de clienţi şi prezenţă în 150 de state din lume. Mai este în Republica Cehă Avast şi aşa mai departe. Ideea este de a folosi acest talent şi puterea de inovaţie tocmai pentru a oferi un salt în dezvoltarea regiunii şi a crea un leadership, chiar dacă este pe anumite domenii de nişă, în perspectiva promovării noilor tehnologii şi a economiilor de tip modern. Deci există potenţial, poate nu atât de mult potenţial în materie de resurse financiare, aici este nevoie de parteneriatul cu alte state din UE, cu Statele Unite, cu finanţele globale, dar unde este talent există şi atracţie pentru investitori şi acesta este şi scopul iniţiativei în domeniul digital, ca să potenţeze acest talent în sensul atragerii de investitori pentru unele idei şi unele proiecte.

Rep: La forumul de afaceri la care participaţi a fost o discuţie despre cum pot colabora industriile de apărare din ţările membre ale iniţiativei. Vorbeaţi mai devreme de dimensiunea geostrategică a unui astfel de proiect. Capătă acest proiect o dimensiune militară?

SD: Din câte ştiu obiectivul iniţiativei a fost centrat pe dimensiunea colaborării economice. Sigur, colaborarea economică poate viza şi dimensiunea de apărare, şi acesta a fost şi scopul panelului, de a vedea cum ţările membre pot coopera în domeniul industriei de apărare, dar nu în sensul stabilirii unor obiective sau planuri de apărare de tip militar. Pentru aceasta există organizaţia NATO, există forme de cooperare regionale cum ar fi cunoscutul format Bucureşti 9, cele nouă ţări de la frontiră, unde obiectivul este o coordonare a poziţiilor politice, a viziunilor strategice, poate chiar a unor exerciţii regionale cu caracter militar. Iniţiativa celor Trei Mări se referă la dimensiunea economică, care poate avea un efect şi în consolidarea părţii de securitate, dar nu promovarea unor politici, iniţiative sau strategii de securitate pură.

Rep: Ultima întrebare este dacă, din experienţa dv de ambasador, consideraţi că aceste proiecte sunt realiste, ce şanse au să fie realizate? O autostradă care să lege Gdansk de sudul Europei, interconectări ale căilor ferate, avem atâtea proiecte care sunt chiar mari...

SD: Eu am studiat cu atenţie deosebită proiectele din categoria digitală, mai ales că am coordonat panelul digital, şi m-aş putea referi cu mai multă aplecare la acestea. Sunt proiecte pragmatice, vizează obiective foarte concrete şi realizabile, singurul avantaj în domeniul digital este că o investiţie ţintită bine, chiar dacă nu este foarte mare, poate avea efecte de multiplicare şi cred că aceste proiecte digitale vor avea şanse foarte mari să se implementeze, cu atragerea de resurse atât din cadrul acestei iniţiative, ştiţi că se discută şi despre un fond, de coordonarea activităţilor camerelor de comerţ, care au semnat ieri un acord de cooperare. Eu cred că succesul acestor prime proiecte ar putea constitui baza pentru altele, la fel de pragmatice. Peentru proiecte în domeniul infrastructurii fizice, de căi ferate, de transport, acolo vorbim investiţii mai mari şi avem nevoie de greutatea guvernelor şi a bugetelor ţărilor membre, care să fie angajate pe termen mai lung. În domeniul digital aş spune că este mai uşor să combini resurse de tip start-up cu resurse din domeniul privat, care atunci când vede o idee bună, ştie să atragă şi resursele. Vor fi diverse mecanisme pe cele trei paliere, energetic, transport şi digital.

Rep: Vă multumesc!